Tag Archives: Iliescu Alice

Interpretarea Viselor in Psihologia lui A. Adler

Posted on by Posted in Articole .

Alfred Adler (1870 -1937) este de parere ca visele sunt un instrument important pentru a intelege starea noastra de veghe. Visele sunt dispozitive de rezolvare a problemelor, ele trebuiesc aduse in constient si interpretate. Adler considera ca exista o stransa corelatie intre visele noastre si viata de zi cu zi. De asemenea considera ca exista o corelatie intre numarul viselor si problemele zilnice, cu cat sunt mai multe vise cu atat se pare ca exista mai multe probleme nerezolvate in starea de veghe, si invers mai putine vise o viata cu mai putine probleme.

Pentru a descrie pricipiul de interpretare a vusurilor dupa Adler , este nevoie sa ne reamintim macar sumar pozitiile principale ale “Psihologiei individuale“. Fiind unul dintre primii discipoli ai lui Freud separat ulterior de acesta pe motive de incongruente in viziuni, considera tendintele de baza ale omului – tendinta spre superioritate si tendinta spre putere. Izvorul evolutiei si cresterii personale este acel sentiment firesc de inferioritate simtit de copilul vulnerabil. Pentru a compensa acest sentiment, copilul incearca si tinde spre a deveni mare si puternic.

O alta tendinta importanta – este tendinta de a atinge scopul, care formeaza stilul vietii individului. Este vorba despre autoafirmare. Ratiunea sustinuta de sentimente sociale (simtul apartenentei la familie, la societate, increderea in alti oameni, etc.), asigura comportamentul social productiv si atingerea scopului vietii.

Spre deosebire de ratiune, intelectul individual este limitat preponderent de scopuri de superioritate persponala. Majoritatea oamenilor se concentreaza in exces spre a-si depasi inferioritatea, tinzand nu doar sa devina puternici si autonomi, dar si sa depaseasca pe altii, sa fie in afara concurentei. Pentru ei este caracteristic hipercompemsarea , care, de regula, sta la baza numeroaselor nevroze, ce reprezinta diverse variante de grandomanii si tendinte spre superioritate. Iata cum insasi A. Adler afirma : “ne este foarte usor sa intelegem diversele tendinte spirituale, recunoscând in calitate de cea mai generala conditie prealabila ceea, ca au in fata scopul de a atinge superioritatea… aceasta este un scop fictiv de superioritate absolut contradictoriu cu realitatea, care a devenit conditia de baza a vietii noastre. “

“Ea ne ofera stabilitate si incredere, coordoneaza comportamentul si activitatile noastre dirijindu-le, impunind mintea noastra sa priveasca inainte si sa se perfectioneze. Dar este si partea obscura a lucrurilor – ea aduce cu sine tendinta de ostilitate, ne priveaza de senzatii spontane si permanent tinde sa ne insrtaineze de realitate, insistent provocându-ne sa aplicam violenta. “

Visul este o activitate viclean organizata, care permite visatorului sa obtina acel tot ce nu-l poate obtine in viata reala. Pentru ca scopul de baza al ajutorului psihotarapeutic consta in scaderea sentimentului de inferioritate, intarirea si dezvoltarea interesului social, contribuirea la constientizarea scopurilor si motivelor vietii si corectrea mijloacelor de obtinere a lor, atunci si intrpretarea viselor este indreptata spre cunoasterea functionarilor de hipercompensare si de erupere a tendintelor neadecvate. Ideea de baza si obiectivul major in abordarea “individuala” a visului, este scoatera la suprafata, depistarea si constientizarea “aranjamentelor“, adica a trucurilor semi-constientizate ale individului, legate de depasirea”sentimentului de inferiritate” si realizare a “scopului fictiv”.

“Scopul interpretarii viselor, scrie Adler, consta in a demostrarea pacientului exercitiile si lucrul pregatitor, care de regula il descopera ca creatorul propriei suferinte, in a-i demostra faptul ca bazindu-se pe simboluri alegorice si epizoade selectate tendentios, incearca sa-si abordeze propria problema prin propria prisma, care ii permite sa-si realizeze dorinta sa individuala, preponderent stabilita deja de catre scopul fictiv al superioritatii“.

Adler considera visul, modalitate inconstienta de concentrare asupra scopului principal al vietii, in conditiile cand functia de corectare a psihicului si ratiunea, decad. Gratie acestui fapt pasiunea si dorinta ies in prim plan, se intensifica , se accentuiaza, se exagereaza. Visele arata nu doar realizarea dorintei, dar si schiteaza imagini grandioase de realizare a chiar si celor mai inimaginabile planuri. Asa in visele unui baschetbalist incepator des se intalnesc imagini ale competitiilor internationale, Jocurilor Olimpice, in care el se vedea intr-o forma sportiva de si, primea granduri, era in postura de arbitru, era obiectul admiratei etc.

Spre deosebire de Freud, Adler considera ca functia visului este mai degraba prelucrarea sarcinilor, aduse in vis din viata diurna, decât eliberarea de acele probleme care sunt refulate in inconstient. in acelasi timp Adler considera ca problemele la individ apar in vise intr-un mod deschis; mai mult ca atât, el pleda pentru indisociabilitatea partilor diurne si nocturne ale visului.35 Spre deosebire de Freud, care considera izvorul viselor conflictele actuale si impresiile trecute, Adler vorbeste de o functie de prezicere si anticipare, care directioneaza activitatea individului. Ea urmareste lucrul pregatitor al visatorului in legatura cu greutatile sale actuale, care corespunde firului vietii individului, dar nu si a ratiunii, si permanent are drept scop autoapararea. Aceasta functie de anticipare si sta la baza tendintei insistente a oamenilor de a-si interpreta propriile vise.

Pozitia fundamentala a psihologiei inidividuale, sustine ca firul vietii este neconstientizat si coordoneaza, intruchipeaza in sine propriul ideal inconstient. Tebuinta interna, fiind cauza faptului ca materialul psihic ramâne a fi in inconstient, preseaza atat de puternic asupra gândurilor, imaginilor, impresiilor visului, incât pentru a nu expune pericolului integritatea personalitatii, ele raman in “marea inconstientului“, deci, incomprehensibile. Tendintele spre care individul aspira stau in puterea idealului sau inconstient, – este dominarea mediului sau ce-l inconjoara. Daca ar fi ca el sa-si inteleaga visurile, gândurile sale ambitioase si faptele ar fi trebuit sa cedeze in fata criticii din partea gândirii vigilente. Dar asa cum tendinta sa reala este indreptata spre dominare, somnul trebuie sa fie neânteles…

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Bibliografie:

Sensul Vietii de Alfred Adler

Practica Si Teoria Psihologiei Individuale

Confidentialitatea In Psihoterapie – Drepturile si obligatiile clientului/ psihologului

Posted on by Posted in Confidentialitate .

I. PRINCIPIUL RESPECTARII DREPTURILOR ȘI DEMNITAȚII ORICAREI PERSOANE                                                                    

Psihologii vor avea permanent in atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata valoarea innascuta de fiinta umana si aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, varsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.

III. PRINCIPIUL INTEGRITAȚII PROFESIONALE 
Psihologii  vor cauta sa manifeste cel mai  inalt grad de integritate morala si profesionala in toate relatiile lor.

Este de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla in relatii profesionale

si de asemenea sa nu permita  sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.

V. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELAȚIILE UMANE

Respect si preocupare
Art. V.1. In relatiile lor profesionale, psihologii vor manifesta preocupare fata de clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati sau angajati, cautand sa nu produca acestora daune sau suferinta, iar daca acestea sunt inevitabile le vor minimiza pe

cat

 posibil.
Evitarea hartuirii 
Art. V.2. Psihologii nu se vor angaja intr-o forma sau alta de hartuire fie ca aceasta este sexuala, emotionala, verbala sau nonverbala.
Evitarea abuzului 
Art. V.3. Psihologii nu se vor angaja in comportamente de defaimare sau de abuz (fizic, sexual, emotional, verbal sau spiritual) fata de persoanele cu care vin in contact in timpul activitatii lor profesionale.
Evitarea relatiei multiple 
Art. V.4. Psihologii vor evita pe cat posibil relatiile multiple, adica relatiile in care psihologii indeplinesc simultan mai multe roluri intr-un context profesional.

Consimtamantul in caz de relatii cu terti 
Art. V.5. Psihologii vor clarifica natura relatiilor multiple pentru toate partile implicate inainte de obtinerea consimtamantului, fie ca ofera servicii psihologice ori conduc cercetari cu indivizi, familii, grupuri ori comunitati la cererea sau pentru a fi utilizate de catre terti. A treia parte poate fi scoala, instanta judecatoreasca, diverse agentii guvernamentale, companii de asigurari, politia ori anumite institutii de finantare, etc.
Nonexploatarea
Art. V.6. Psihologii nu vor exploata si nu vor profita, sub nici o forma, de persoanele fata de care, prin profesie sau pozitie, manifesta un ascendent de autoritate (clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati, angajati). Orice forma de exploatare sau abuz de autoritate fiind strict interzisa.
Participarea activa la decizii 
Art. V.7. Psihologii vor incuraja participarea activa la deciziile care ii afecteaza direct, respectand dorintele justificate si valorificand opiniile acestora, ori de cate ori este posibil.
Neintrarea in rol 
Art. V.8. Psihologii se vor abtine de la intrarea intr-un rol profesional atunci cand din motive de ordin personal, stiintific, legal, profesional, financiar: (1) poate fi afectata obiectivitatea, competenta sau eficienta activitatii lor profesionale (2) fata de clienti/subiecti exista riscul exploatarii sau producerii unor daune.
Urgentarea consimtamantului 
Art. V.9. Inainte de inceperea oricarui tip de serviciu psihologic (evaluare, terapie, consiliere, etc.) psihologii vor obtine consimtamantul informat din partea tuturor persoanelor independente sau partial dependent implicate, exceptie facand circumstantele in care exista nevoi urgente (de ex. tentative sau actiuni suicidare). In astfel de circumstante, psihologii vor continua sa actioneze, cu asentimentul persoanei, dar vor cauta sa obtina cat se poate de repede consimtamantul informat.
Asigurarea consimtamantului 
Art. V.10. Psihologii se vor asigura ca in procesul de obtinere a consimtamantului informat urmatoarele puncte au fost intelese: scopul si natura activitatii; responsabilitatile mutuale; beneficiile si riscurile; alternativele; circumstantele unei incetari a actiunii; optiunea de a refuza sau de a se retrage in orice moment, fara a suferi vreun prejudiciu; perioada de timp in care e valabil consimtamantul; modul in care se poate retrage consimtamantul daca se doreste acest lucru.
Delegarea de consimtamant 
Art. V.11. In cazul in care, persoana care urmeaza sa beneficieze de un serviciu psihologic este in imposibilitatea de a-si da consimtamantul, se accepta obtinerea acestuia de la o persoana apropiata acesteia care poate sa-i apere interesele in mod legal sau de la o persoana autorizata care, conform legii, este in masura sa o reprezinte.
Continuitatea serviciului 
Art. V.12. Daca din motive de boala sau datorita unor evenimente survenite in viata psihologului acesta nu mai poate continua oferirea serviciului in bune conditii, va depune toate eforturile pentru a se asigura de continuitatea serviciului oferit, indrumand clientul spre un coleg de profesie cu competenta necesara si pe cat posibil cu consimtamantul clientului.
Dreptul la opozitie 
Art. V.13. Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta (perturbari ale functionarii psihice, in termenii pericolului iminent, care necesita interventie imediata), psihologul actioneaza respectand dreptul clientului de a refuza sau a sista serviciul psihologic.

VI. STANDARDE DE CONFIDENȚIALITATE 
Intreruperea serviciului din  motive de confidentialitate 
Art. VI.1. Atunci cand din motive bine intemeiate, psihologul nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta va inceta sa mai ofere serviciul respectiv.
Protejarea confidentialitatii 
Art. VI.2. Divulgarea, de catre psihologi, a unor informatii care le-au fost incredintate sau de care au luat cunostinta in virtutea profesiei, este interzisa,  exceptie facand situațiile prevazute de lege.
Limitele confidentialitatii 
Art. VI.3. Inainte de primirea consimtamantului psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile in care acesta poate fi incalcata, precum si asupra posibilei utilizari a informatiilor rezultate in urma activitatii sale.
Dezvaluirea de informatii 
Art. VI.4. Psihologii pot impartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamantul celor vizati ori de o asa maniera incat cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facand situatiile justificate de lege sau in circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau crima.
Confidentialitatea de colaborare 
Art. VI.5. In cazul in care cu acelasi client lucreaza doi psihologi in acelasi timp, acestia vor colabora pe cat posibil, fara restrictii de confidentialitate, exceptie facand situatia in care exista o opozitie clara din partea clientului in acest sens.
Utilizarea informatiilor 
Art. VI.6. Rezultatele, documentarile si notitele psihologului pot fi folosite numai intr-o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul.
Confidentialitatea fata de terti 
Art. VI.7. In cazul in care exista terti implicati in activitatea profesionala a psihologului, acesta va clarifica cu partile implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a confidentialitatii si nu va da curs nici unei solicitari, venite de la o terta parte in dezvaluirea de informatii confidentiale, decat in conditiile respectarii legi si limitelor confidentialitatii. (vezi Art.VI.4)

 

VIII. STANDARDE DE INREGISTRARE, PRELUCRARE ȘI PASTRARE A DATELOR
Obtinerea permisiunii
Art. VIII.1. Psihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor/subiectilor sau a reprezentantilor lor legali inainte de a efectua inregistrari audio, video sau scrise in timpul furnizarii serviciilor sau in cercetare.
Pastrarea datelor
Art. VIII.2. Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pentru serviciul oferit si vor lua toate masurile pentru a proteja aceste informatii
Protejarea datelor
Art. VIII.3. Psihologii au datoria sa arhiveze in conditii de siguranta datele si informatiile obtinute in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, conform reglementarilor in vigoare
Transferul datelor
Art. VIII.4. Datele colectate, inregistrate si pot fi transferate catre psihologii care preiau clientii, consultate si utilizate de colegi de profesie indiferent de forma de atestare, daca persoanele vizate si-au dat in mod neechivoc consimtamantul, iar acest consimtamant nu a fost retras.
Distrugerea datelor
Art. VIII.5. La expirarea termenului de pastrare, daca psihologul renunta la practica sa profesionala prin intermediul careia a realizat acele inregistrari sau daca acesta se pensioneaza, va cauta sa distruga inregistrarile respective. Inregistrarile pot fi plasate catre un alt psiholog numai cu consimtamantul celor implicati, obtinut in prealabil, pentru acele inregistrari. In situatia suspendarii sau incetarii dreptului de libera practica datele vor fi distruse, daca nu se impune transferarea lor.

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Informatii preluate de pe site-ul Colegiului Psihologilor din Romania.
Daca doriti o programare mergeti la pagina Contact

Cu toţii avem un calmant natural în creier. Cum îl putem activa atunci când avem nevoie

Posted on by Posted in Articole .

Se ştia deja de mult timp că în creier se secretă o serie de substanţe care stimulează starea de bine. Dar oamenii de ştiinţă au descoperit recent că avem şi puterea de a combate anxietatea şi stresul, care se datorează unei alte substanţe naturale produsă în creier, efectul fiind indentic cu acela al diazepamului, de exemplu.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Stanford au descoperit, după mai mulţi ani de cercetări, au reuşit să identifice substanţa produsă în creier care ne ajută să depăşim situaţiile de stres şi anxietate fără pastile. Deşi nu au identificat încă molecula exactă care acţionează ca un anxiolitic natural, ei au constatat că fiecare dintre noi produce nişte substanţe numite „inhibitori care se leagă de diazepam“. „Am demonstrat pentru prima oară că aceşti inhibitori imită întocmai efectele diazepamului şi al altor benzodiazepine“, explică John Huguenard, profesor de neurologie la Universitatea Stanford, unul dintre autorii studiului publicat în revista „Neuron“. Meditaţia activează „medicamentele“ din creier Oamenii de ştiinţă, asemenea călugărilor budişti şi maeştrilor Zen, au constatat efectul benefic al meditaţiei asupra stării psihice. Totuşi, mecanismul precis care face legătura dintre meditaţie şi reducerea stresului şi anxietăţii era necunoscut. Specialiştii de la Centrul Medical Baptist Wake Forest au descoperit, recent, ce funcţii cerebrale sunt implicate în acest proces. În cadrul studiului lor, cercetătorii americani au inclus 15 voluntari sănătoşi, dar cu niveluri ridicate de anxietate. Totuşi, ei nu fuseseră niciodată trataţi pentru această problemă şi nici nu meditaseră niciodată. Toţi participanţii au participat la patru şedinţe de meditaţie de câte 20 de minute, pentru a învăţa tehnicile de concentrare şi de relaxare care alcătuiesc aşa-numita meditaţie activă. Aceasta constă în concentrarea asupra respiraţiei şi asupra senzaţiilor corporale, fără trecerea lor sau a lucrurilor din jur prin filtrul raţiunii. Şi înainte, şi după meditaţie, oamenii de ştiinţă americani analizat prin rezonanţă magnetică activitatea cerebrală a participanţilor. Apoi, au realizat chestionare care să arate nivelul de anxietate al voluntarilor. Majoritatea indivizilor au prezentat reduceri considerabile ale anxietăţii, care au fost cuantificate de cercetători ca o scădere cu 39% a stresului şi stărilor anxioase. „Acest studiu a demonstrat că numai câteva minute de meditaţie activă pe zi pot reduce considerabil nivelul zilnic de anxietate, mai eficient decât medicamentele şi fără efecte secundare“, a concluzionat Fadel Zeidan, coordonatorul cercetării. Potrivit specialistului, în timpul meditaţiei se activează în creier cortexul cingular anterior şi cortexul prefrontal ventromedial, zone implicate în reducerea nivelului stresului şi anxietăţii, exploatate, în mod clasic, de medicaţia anxiolitică (benzodiazepine, în special de diazepam). Mai exact, atunci când meditau, voluntarilor li se „aprindea“ în creier cortexul prefrontal ventromedial, care controlează în mod special starea de îngrijorare, acolo „se formează“ grijile. În plus, activitatea intensă din cealaltă zonă, cortexul anterior cingular – care controlează gândirea şi emoţiile – acţionează asemenea diazepamului.  Profesorul Mark Williams, de la Universitatea Oxford, explică ce înseamnă meditaţia activă

Ce este meditaţia activă şi cum poate fi folosită ca analgezic natural

Citeste mai mult: adev.ro/mnxdr0