“Doua calitati pe lume nu pot fi simulate si nici inlocuite: inteligenta si bunatatea!”
Ileana Vulpescu
Bunătatea de care dăm dovadă în viața de zi cu zi adaugă o doză de respect și sensibilitate în relațiile interumane. Acțiunile bazate pe reciprocitate și intenția exclusivă de a face bine îmbunătățesc sănătatea mentală.
Probabil ai plantat deseori “semințe bune”, dar nu ai cules „recoltă” bogată de respect. Însă, chiar dacă ai fost trădat sau dezamăgit în repetate rânduri, un lucru iti va rămâne clar: poți trăi o viață mai bună dacă păstrezi o armonie între ceea simți și ceea ce faci.
Jerome Kagan, un celebru profesor de la Universitatea Harvard, specialist în „psihologia bunătății” susține că oamenii sunt programați genetic să fie buni. Asadar, toți am venit pe această lume cu „software-ul” instalat pentru a fi buni și a ne comporta ca atare.
Charles Darwin sustinea acum 150 de ani: “Creierul uman este programat să dea dovadă de bunătate pentru a asigura supraviețuirea speciei. Gesturile de bunătate ne ajută să înțelegem că avem o șansă mai mare de supraviețuire dacă ne sprijinim unii pe altii într-un grup, decât dacă trăim singuri/ izolati.
Oamenii sunt empatici, deoarece această calitate le permite să identifice emotiile celorlalți, pentru a-i ajuta la nevoie și a asigura supraviețuirea grupului.”
Pe de alta parte, istoria și experiențele personale ne-au dovedit că lucrurile nu se întâmplă întotdeauna așa. Care este motivul?
Creierul înțelege că bunătatea, compasiunea și respectul sunt necesare. Există atunci alți factori care ne îndreaptă în direcția opusă?
Daca actele de bunătate ne ajuta sa supravietuim ca specie, de ce nu ne straduim mai mult sa ne ajutam semenii?
Deși oamenii sunt programați să fie buni, comportamentul lor de până acum, a pus această planetă în pericol.De ce oamenii isi fac rau unii altora?
David Keltner, profesor si director al Centrului pentru Studiul Bunătății de la Universitatea din Berkeley, afirmă că societatea este construită în așa fel încât ne determina să ne concentrăm mai mult pe nevoile individuale/ constiinta individuala, decât pe nevoile de grup/ constiinta de grup.
Când oamenii își urmăresc propriile interese, balanța biologică înclină înspre invidie, atitudini critice si nejustificate, orgolii, aroganta/ glume sadice, suspiciuni nefondate, etichetari nedrepte, vulgaritate/ violență in limbaj, competitie/ lupta de putere fara sens, laudarosenii, proiectii, rautati gratuite si razbunari copilaresti, etc. Niciodată înspre bunătate.
Astfel de dimensiuni psihologice, precum resentimentele, invidia sau stresul provocat de competitie etc., afectează sănătatea fizică și psiho- emotionala.
Creierul tău știe foarte bine că aceste tendințe biologice către acțiuni negative te împiedică să stabilești conexiuni autentice cu cei din jur, condamnându-te la o singurătate tristă și profundă. Multi se vor lasa purtati de aceste vicii, putini vor constientiza la timp că sentimentele sau comportamentul lor sunt greșite, ca se îndepărteaza de esența, de rădăcinile lor…
Bunătatea și dorința de a face bine nu sunt utile dacă nu intenționezi decât să-ți salvezi ego-ul sifonat, sa iti îmbunătățești statutul prin acumularea de bogății și obținerea recunoașterii în plan social etc.
Bunătatea îți oferă pace interioară si are un efect pozitiv asupra echilibrului tău interior. Este o sursă de pace și bunăstare spirituală. Nu contează dacă oamenii din jur nu știu nimic despre gesturile de bunătate pe care le faci în fiecare zi.
Tu știi, iar asta este de ajuns, si asta te ajuta sa te simti împăcat cu tine însuți…
Bunătatea și compasiunea activează regiuni puternice ale sistemului limbic cerebral. O persoană altruista si compasivă devine mai intuitiva, mai atenta, mai constienta de sine si de universul exterior.
Chiar daca nu ești martor la prea multe acțiuni bazate pe respect și bunătate autentică în viața de zi cu zi, nu trebuie să te lași descurajat. Tu poti da startul, poți să fii cel mai bun exemplu pentru familia si prietenii tai… bunătatea este contagioasă!
Gesturile mărunte pot avea un impact puternic asupra celor din jur. Dacă transformăm cu toții bunătatea în motorul vieții de zi cu zi, rezultatele pe termen lung vor fi uimitoare.
A venit vremea să încetăm a mai aștepta ca familia de origine, societatea, sistemul, etc., să se schimbe in bine. Este timpul să facem o schimbare in noi insine, schimbarea pe care dorim să o vedem în lume. Schimbând relația cu noi înșine, în primul rând. Schimbând felul în care ne raportăm la realitate. Schimbând felul în care ne raportăm la relațiile cu cei dragi. Asumându-ne responsabilitatea propriei vieți. Concentrându-ne atenția pe ceea ce este bun si pe ce dorim să construim, nu pe ceea ce ne displace sau nemulțumeste.
Doar în felul acesta putem, cu adevărat, clădi împreună o lume nouă. Stă în puterea noastră să punem bazele unei altfel de comunități, unui altfel de sistem educațional, unor altfel de relaționări. Conștiente! Bazate pe cooperare si excelenta, nu pe comparatie si competiție. Pe iubire, nu pe frică. Pe compasiune, nu pe milă. Pe acțiune conștientă, nu pe reacție. Pe acceptare si straduinta, nu pe judecată. Pe devenire, nu pe supraviețuire.
Fii tu insuti – omul bun – pe care il doresti in viata ta!
Psiholog Iliescu Alice
sursa: doza de sanatate
