„Ghid practic” pentru a fi un bun profesionist (I)

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

(…) Sugestiile sunt valabile atât pentru cei care intenționează să urmeze o carieră, cât și pentru cei care se consideră deja profesioniști. În acest articol voi avea în vedere mai ales cei aflați la început de carieră ( studenții).

• Gândește-te la ce vrei să faci și dacă îți place. Carierele sunt diverse, unele sună bine în teorie, însă în practică s-ar putea să nu fie atât de apreciate. Gândește-te că dacă îți alegi o meserie, o vei practica întreaga viață. Pentru a ajunge bun, nu este suficient să știi, trebuie să-ți și placă. De decizia pe care o iei acum va depinde viitorul tău.
• Informează-te și vezi dacă ai aptitudini. O meserie poate avea un titlu frumos, interesant, însă nu este suficient. Vezi ce presupune acea meserie. De exemplu, psihologia nu înseamnă că înveți telepatie sau să vindeci oameni cu pase energetice. Ea se referă la cu totul altceva. La fel cum cibernetica sau robotica nu înseamnă că ajungi să-l construiești pe Darth Vader. Vezi ce înseamnă exact meseria pentru care optezi, eventual discută cu persoane care deja o practică, mergi la niște cursuri la universitate pentru a avea o imagine generală. În același timp, vezi dacă ești potrivit pentru acea meserie. Cere-i psihologului școlar să-ți facă o evaluare aptitudinală și să-ți spună ce înclinații ai, care sunt drumurile pe care ar fi bine să le urmezi. Dacă ești olimpic la matematică, este puțin probabil să ai o carieră strălucită în istorie. Dacă nu reușești să faci câteva adunări decât folosind degetele, atunci e mai bine să renunți la visul tău de a deveni inginer auto. Nu toți oamenii pot să facă o anumită meserie. Informează-te și evaluează-te înainte de a constata că facultatea aleasă nu ți se potrivește. Nu am să înțeleg niciodată oamenii care au 3-4 facultăți. La câte lucruri se pricep acești oameni?! O a doua facultate pot să accept. Din greșeală ajungi să constați că prima facultate nu ți-e de folos și decizi să-ți schimbi cariera. E în regulă dacă o faci din timp. De la a treia încolo eu nu pot înțelege. Dacă veți merge în Statele Unite sau în Germania și veți spune că aveți 3 facultăți, șansele de a vă găsi un job sunt aproape nule. De ce? Vă las pe dumneavoastră să găsiți răspunsul.
• Încearcă să vezi ce te atrage în facultate. Orice disciplină științifică are mai multe ramuri. Nu poți spune că îți place psihologia în general, tu fiind student sau profesionist în psihologie. Acesta este un răspuns de diletant. Nu poți fi bun în psihologie din simplul motiv că este prea vastă. Poate însă să-ți placă psihoterapia, domeniul organizațional, militar sau cercetarea științifică. Așadar, în timpul facultății vezi ce-ți place. Facultatea are rolul de a-ți prezenta mai multe domenii. Este decizia ta spre ce te îndrepți, dar odată ce ai înțeles că asta ți se potrivește, concentrează-te pe felia ta. Dacă termini facultatea cu 10, bravo ție, dar asta nu înseamnă că ești bun în ceva. Încearcă, în perioada studiilor, să citești cât mai mult și să capeți experiență în domeniul care te atrage. Crede-mă, nu vei mai avea niciodată atâta timp la dispoziție să te pregătești.
• Încearcă să capeți experiență. Pe timpul studiilor vezi unde ai putea pune în practică ceea ce îți place. Caută ONG-uri, firme, alte organizații, ia legătura cu ei și spune-le ce vrei să faci. Ai să fii surprins cât de mulți vor accepta să te primească. Nu aștepta ca facultatea să-ți pună la dispoziție practică formală. E datoria ta să cauți. Încearcă să te remarci, să-ți expui ideile, să lupți pentru ele. Nu-ți fie frică de greșeală. La început este absolut normal să greșești, să nu știi. Întreabă, află, fii curios, reevaluează-ți teoriile și concepțiile. Așa vei putea dobândi o bogată experiență chiar în perioada formării tale și îți vei face o carte de vizită impresionantă. De tine depinde.
• Studiază individual. Profesorii îți pot recomanda o bibliografie, însă nu te rezuma la ea. Descoperă singur, caută și citește, eventual spune-le și profesorilor tăi dacă ai găsit ceva nou (ei bine, doar celor cu suficientă deschidere pentru că există unii care se cred Dumnezei pe domeniul lor și consideră că le știu pe toate). În opinia mea, universitatea este o Agora. Profesorul învață de la studenți și invers. Nu te rezuma la cursuri. Acestea reprezintă minimum de informație furnizată. Adevărata competență derivă din studiul individual. Nu uita că ești singurul responsabil de succesul sau eșecul tău în viață.
• Fă-ți singur licența. Știu că acum este la modă publicarea de către profesor a unei liste cu lucrări de licență urmată de înscrierea studentului la o anumită temă. Eu cred că ar trebui să fie exact invers. În anul terminal, studentul ar trebui să știe suficient de bine ce vrea de la profesia sa. Așadar, acesta ar trebui să propună o temă de licență unui profesor din domeniu, să vină cu un plan, cu o viziune proprie. Nu uita că lucrarea de licență te reprezintă. Este, poate, prima ta creație științifică, primul tău pas în recunoașterea ca profesionist. Este prima ta șansă să scoți un articol științific, să te cunoască lumea. Nu-ți bate joc de ea. O lucrare copiată sau făcută de alții nu te va ajuta cu nimic în carieră, din contră. Degeaba ai obținut nota maximă dacă profesional ești bâtă. Crede-mă, nu vei putea păcăli mult timp pe nimeni. Singurul care va avea de pierdut vei fi chiar tu.
• Pune-ți întrebări, gândește, fii critic. Nu lua nimic ca adevăr absolut. Cuvintele tale de bază trebuie să fie „De ce?” Orice informație nouă trebuie să o treci prin filtrul gândirii tale critice. Nu memora cursurile că asta nu-ți va folosi la nimic. Extrage informațiile, pune-ți întrebări, află de ce unii au gândit într-un fel și alții în alt fel, formează-ți un univers propriu de cunoaștere. Asta te va ajuta în viitor să ai propriile tale idei, propriile tale teorii, prin urmare îți vei păstra independența profesională și nu vei mai fi intimidat de nimeni, indiferent ce funcții are. Nu uita că informația înseamnă putere, un om informat și care gândește singur este un om puternic, cu coloană. Învață să fii independent, vertical, să ții la părerile tale proprii, să le poți susține cu argumente.

Cam acestea ar fi regulile minimale pentru a debuta cu dreptul în profesie. De cele mai multe ori, terminând o facultate și/sau un masterat nu înseamnă că ești profesionist. Ești doar absolvent, ai idee cu ce se mănâncă domeniul, știi câteva lucruri. Dacă ai fost serios și dacă îți place profesia, ai mari șanse să devii unul dintre cei buni. Este momentul să urmezi pașii către o carieră de succes. Dar despre aceștia voi scrie în cea de-a doua parte a articolului.

„Ghid practic” pentru a fi un bun profesionist (II)

.

Dacă am terminat cu formarea (în realitate nu terminăm niciodată), este momentul să începem activități productive, să devenim profesioniști. Iată câteva sugestii în acest sens:

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Să nu crezi niciodată că le știi pe toate. Indiferent de nivelul la care ești, trebuie să știi că mai ai încă enorm de învățat. Doar cel care știe prea puțin consideră că este foarte bine pregătit. În domeniul meu, pe măsură ce găsesc lucruri noi, realizez cât de puțin știu de fapt. Orice am face, trebuie să acceptăm faptul că nu ne ajunge o viață pentru a le ști pe toate. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne perfecționăm, să tindem cât mai sus pe scara profesională. Trebuie să înțelegem că oamenii sunt foarte diferiți. Unii progresează mai lent, alții mai repede. Toți ar trebui să devoalăm cât mai mult din potențialul nostru.

• Să-ți alegi domeniul care îți place. Poti face performanță doar dacă îți place ceea ce faci. Nu cunosc niciun caz în care cineva performant să-și urască meseria. Cel mult mediocri. Vezi spre ce ești înclinat și construiește-ți cariera pe acel domeniu, chiar dacă unii încearcă să te descurajeze. Dacă te trezești că s-a făcut noapte iar tu încă ești preocupat de o problemă, dacă abia aștepți să se facă dimineața ca să reiei o anumită chestiune, dacă încerci să cauți cu disperare infromații dintr-un domeniu, atunci ești pe calea cea bună. Continuă! Nu există profesii „bune” și profesii „mai puțin bune” ci doar profesioniști și diletanți. Dacă îți place să bați cuie, bate-le la mare artă și încearcă să fii cel mai bun în bătut cuie. Vei câștiga notorietate și bani.
• Refuză să rămâi mediocru. Compară-te cu cei mai buni din lume. Faptul că oamenii de pe scara blocului te consideră genial nu-ți este de prea mare folos. Încearcă să vezi cum te consideră elita mondială sau cel puțin vezi ce fac ei. Întreabă-te în permanență de ce ei pot și noi nu. Vezi ce anume te diferențiază, ce obstacole ai și, mai ales, cum le poți depăși. Încearcă să le depășești, caută permanent. Nu te jena să trimiți mesaje somităților. Ai să fii surprins de faptul că aceștia îți răspund și încă repede. Poți lega un dialog și îi poți determina să te învețe, să-ți explice, să te evalueze. Tot ceea ce-ți trebuie este perseverență și seriozitate. Dacă ideile tale sunt bune și realiste, fii sigur că vor fi apreciate și vei beneficia de tot sprijinul din lume.
• Nu alerga după bani. Știu, partea financiară este extrem de importantă în zilele noastre. Nu spun să faci ceva gratuit, evident! Dar atunci când îți faci meseria, fă-o ca și când ai face-o pentru tine, ca și când nu ai avea nevoie de nimic. Dacă tu ești mulțumit de cum a ieșit, fii sigur că și alții te vor aprecia. Notorietatea și banii serioși vin mai târziu, nu forța lucrurile, nu fi lacom.
• Nu cheltui bani și energie pe prostii. Alege-ți cu atenție instrumentele pe care le folosești, cărțile pe care le citești, revistele la care te abonezi. Vezi dacă toate acestea îți sunt cu adevărat utile, te ajută să te perfecționezi, să progresezi, să fii cel mai bun. Faptul că ai o bibliotecă imensă dar cărțile sunt încă în țiplă nu poate impresiona decât maneliștii. Cu cât cărțile sunt mai uzate, cu atât există posibilitatea ca persoana respectivă să fie un adevărat expert.
• Nu alerga după diplome, credite sau titluri. Ție personal nu-ți vor folosi la nimic, ba îți pot face chiar rău. Alege-ți cursurile care ți se potrivesc, cere informații precise, utile, valoroase pentru tine și evoluția ta. Nu ai timp de pierdut. Nu poți asculta de zeci de ori aceeași prelegere doar pentru a acumula credite. Fiecare credit acumulat trebuie să fie acoperit de informații noi, deprinderi noi, să reprezinte pentru tine un câștig. Altminteri nu numai că e un timp pierdut, dar îți va face și rău deoarece îți alimentează orgoliul și impresia că ai devenit mai bun.
• Vorbește doar când ai ceva de spus. Participă la conferințe, ascultă-i pe alții, poți interveni dacă vrei. Dacă această manifestare ți se pare sterilă pentru evoluția ta, nu mai pierde timpul degeaba. Atunci când comunici tu ceva, asigură-te că ai ce spune. Nu veni cu lucruri banale doar pentru a te da important și pentru a acumula niște credite. Prezintă cu pasiune, accentuează noutatea, captivează auditoriu. Dacă la sfârșit nu te întreabă nimeni nimic, înseamnă că mai ai de exersat (știu asta din proprie experiență urmărind „avalanșa” de comentarii pe care le lăsați. După cum vedeți, eu exersez încă).
• Nu accepta să ți se spună prostii și ia atitudine atunci când nu ești de acord. Gândește critic și nu te lăsa impresionat de titluri sau poziții. Sunt destule cazuri în care titlul nu are nicio acoperire în cunoștințe. Ia atitudine atunci când auzi aberații, adu argumente logice, raționale, științifice. Susține-ți punctul de vedere și nu te lăsa călcat în picioare. Atunci când ești stăpân pe situație, când știi, nu-ți va fi greu să pui la punct diletanții. Le vei face și lor un serviciu obligându-i să se documenteze. În plus, exemplul tău ar putea fi urmat și de alții. Fii demn, profesionist și sigur pe tine. În definitiv asta așteaptă lumea de la un adevărat specialist.
• Nu te băga acolo unde nu te pricepi. Majoritatea științelor sunt complexe. Poate ai impresia că ești psiholog. În realitate poți fi cel mult un bun psihoterapeut, un bun psiholog organizațional sau bun în cercetare. Nu le poți avea pe toate. Dacă vei încerca să fii psiholog riști să faci o varză din meseria ta și, mai devreme sau mai târziu, te vei lamenta că nu ești înțeles, că nu ai respect, că nu te apreciază lumea la justa ta valoare. Atunci ar fi bine să privești în interiorul tău și să te întrebi: „Oare ce ofer eu lumii atât de bine încât să merit respect și considerație din partea lor?” Găsind răspunsul la această întrebare vei găsi și calea ta profesională. Dacă te confrunți cu o situație pe care nu o poți perfect gestiona, e mai bine să transferi cazul sau să apelezi la un profesionist din acel domeniu. Asemenea gesturi te vor onora. Cum nu poate un oftalmolog să facă operații pe creier, chiar dacă este și el medic, așa nici un specialist în psihologie educațională nu poate face psihoterapie. Chiar dacă e psiholog.
• Acceptă atunci când greșești sau când nu știi. Indiferent cât de bun ai fi, se întâmplă să faci greșeli. Vor fi lucruri pe care nu le cunoști. Nu persista în eroare. Cedează în fața argumentelor, recunoaște că te-ai înșelat, învață din experiența altora. Indiferent de nivelul la care te afli, poate oricând să existe cineva care să știe un lucru pe care tu nu-l cunoști. Ascultă-l și învață. Am trăit experiențe din care am aflat lucruri noi chiar de la studenții mei. Pot spune că au fost cele mai fericite momente din cariera mea. Ce poate fi mai plăcut pentru un dascăl decât să fie învățat de elevul său?
• Asociază-te cu oameni de calitate. Lumea profesioniștilor este plină de orgolii. Nu în sensul negativ al termenului. Oamenii de știință se contrazic permanent, nu din cauză că au ceva unii cu alții ci din dorința de a-și susține ideile și de a afla, pe cât posibil, adevărul. Nu vă fie teamă să intrați în polemică. Susțineți-vă ideile, credeți în ele, argumentați-le. Propuneți-vă obiective realiste și atingeți-le. Nu vă îmbătați însă cu apă rece. Uneori perseverența într-o idee proastă vă poate aduce deservicii. Așa că, cedați atunci când argumentele sunt clar împotriva dumneavoastră, oricât de dureros ar fi acest lucru. În schimb, nu tolerați prostia și nu intrați în polemici și discuții cu proștii sau cu cei rău intenționați. Nu uitați că, spre deosebire de dumneavoastră, proștii au creierul odihnit. Riscați să începeți un război pe care-l veți pierde inevitabil deoarece proștii și incompetenții nu ascultă de logică, ci doar de propria lor prostie. Dacă întâlniți așa ceva (și sunt sigur că ați întâlnit până acum) încercați să explicați. Vă veți prinde imediat dacă aveți de a face cu cineva neinformat, rău intenționat sau prost. În cele două cazuri din urmă renunțați că nu aveți nicio șansă.

În linii mari, iubiți-vă meseria și nu o trădați. Veți constata că nici ea nu vă va trăda și vă va aduce satisfacții. Aveți răbdare, tindeți spre a fi cel mai bun și respectați-vă pe dumneavoastră pentru a fi respectat de alții.

Remember

by Cristian Opariuc- Dan