Alice Iliescu
  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

Tag Archives: comunicare

Cei patru călăreți ai Apocalipsei, predictori ai despărțirii

Posted on 13 October 2020 by Alice Posted in Articole .

Metafora celor patru călăreți ai Apocalipsei este folosită în Noul Testament pentru a surprinde imaginea sfârșitului lumii inainte de Judecata de Apoi

Aceștia reprezintă cucerirea, războiul, foametea si moartea.

Dr. John M. Gottman* a preluat această metaforă și o folosește pentru a descrie cele patru trăsături pe care le-a regăsit în majoritatea relațiilor care ajung să eșueze.

1. Primul calaret al apocalipsei este CRITICA.

Daca descoperi ca tu si partenerul tau sunteti critici unul cu celalalt, nu presupune ca relatia ta este condamnata la esec. Problema cu criticismul este aceea ca, atunci cand devine generalizat, deschide drumul pentru celalalt calaret care il urmeaza, mult mai ucigator. Face ca victima sa se simta agresata, respinsa si ranita si deseori face ca agresorul si victima sa intre intr-un tipar care se amplifica, unde primul calaret reapare cu o mai mare frecventa si intensitate, lucru ce duce in cele din urma la dispret.

Sa-ti critici partenerul este diferit de a-ti exprima o nemultumire. Exprimarea nemultumirii se refera la probleme specifice, critica, este un atac la persoana; de fapt, demontezi intreaga lui fiinta atunci cand il critici.

Antidotul pentru critica:

Exprima-ti sentimentele si nevoile pe un ton bland, fara a-ti invinovati parteneruL!!!

Evita sa spui “tu”, lucru care poate indica vina. Vorbeste in schimb despre sentimentele tale folosind expresiile “eu” si exprima ceea ce ai nevoie intr-un mod pozitiv. Pentru a fi mai simplu, gandeste-te la doua lucruri pentru a formula intentia ta:

Ce simt?
De ce am nevoie?

Critica: “Intotdeauna vorbesti despre tine. Tu esti mereu atat de egoist?”

Antidot: “Ma simt pe dinafara din conversatie in seara asta si trebuie sa ma eliberez. Putem sa vorbim, te rog, despre cum mi-a fost ziua?”

Observati ca antidotul incepe cu “Ma simt”, duce la “Am nevoie” si apoi cu respect, cere sa se implineasca aceasta nevoie. Nu exista critica sau repros, ceea ce impiedica discutia sa escaladeze intr-o cearta.

2. Al doilea calaret este DISPRETUL

Atunci cand comunicam in acest fel, suntem cu adevarat rai- ii tratam pe ceilalti cu lipsa de respect, ii batjocorim cu sarcasm, il ridiculizam, il poreclim, il imitam, sau folosim un anume limbaj al corpului, cum ar fi ochii dati peste cap sau gesturile sarcastice. Scopul (constient sau neconstient) al dispretului este acela de a-l face pe partener sa se simta desconsiderat si fara valoare.

Dispretul depaseste cu mult critica. In timp ce critica e un atac la caracterul partenerului, dispretul presupune o pozitie de superioritate morala asupra lui:

Studiul arata ca partenerii unui cuplu care sunt dispretuitori intre ei sunt mult mai predispusi sa sufere de diferite afectiuni (raceli, gripe etc.) decat altii, deoarece sistemul lor imunitar este slabit! Dispretul este alimentat de un gand negativ legat de partener care mocneste pe termen lung, razbate in timpul disputei si cel acuzat este atacat dintr-o pozitie de relativa superioritate. Dispretul este distructiv si este cel mai mare predictor al divortului! El trebuie evitat cu orice pret.

Antidotul pentru dispret:

Construiti o cultura a aprecierii si a respectului in relatia voastra!!!

Exprima in mod regulat afectiunea, recunostinta, aprecierea, respectul fata de partenerul vostru, veti crea astfel o perspectiva pozitiva in relatia voastra, care actioneaza ca un amortizor pentru sentimentele negative. Cu cat te simti mai pozitiv, cu atat mai putin probabil vei simti sau vei exprima dispret.

Un alt mod in care ne explicam acest lucru este descoperirea “raportului magic” 5:1, intre interactiunile pozitive si cele negative pe care o relatie trebuie sa le aiba pentru a avea succes. Daca aveti cinci sau mai multe interactiuni pozitive pentru fiecare interactiune negativa, atunci faceti depozite regulate in contul vostru emotional, ceea ce va mentine relatia in spatiul de siguranta.

Dispretul: “ Ai uitat din nou sa umpli masina de spalat vase? Of! Esti incredibil de lenes.” (ochii dati peste cap)

Antidot: Am inteles ca ai fost ocupat in ultimul timp, dar ai putea sa-ti amintesti te rog sa incarci masina de spalat vase cand eu am de lucru pana tarziu? As aprecia!”

Antidotul functioneaza aici atat de bine, deoarece exprima intelegerea chiar de la bun inceput. Acest partener arata ca stie ca lipsa de curatenie nu este din lene sau rautate, asa ca nu face o declaratie dispretuitoare despre partenerul sau si nu ia vreo pozitie de superioritate morala. In schimb, acest antidot este o cerere respectuoasa si se incheie cu o declaratie de apreciere.

3. Al treilea calaret este DEFENSIVITATEA

Acesta este un raspuns tipic la critica. Noi toti am fost defensivi si acest calaret este aproape omniprezent atunci cand relatiile sunt pe butuci. Cand ne simtim acuzati pe nedrept, incepem sa cautam scuze si sa facem pe nevinovatii, pentru ca partenerul sa dea inapoi.

Din nefericire, aceasta strategie nu are niciodata succes. Suzele noastre doar spun ca nu luam ingrijorarile partenerului in serios

Defensivitatea este definita ca autoprotectie sub forma unei indignari juste sau a unei victimizari nevinovate in incercarea de a evita un atac perceput. Multi oameni devin defensivi atunci cand sunt criticati, dar problema este ca defensivitatea nu ajuta niciodata la rezolvarea problemei in mod concret. Defensivitatea este intr-adevar o modalitate de a invinui partenerul.

Drept urmare, problema nu este rezolvata si conflictul escaladeaza in continuare.

Antidotul defensivitatii:

Asuma-ti responsabilitatea, chiar si doar pentru o parte din conflict!!!

Defensivitate: “Nu este vina mea ca vom intarzia. E vina ta, din moment ce te imbraci intotdeauna in ultima clipa.”

Antidotul: Nu-mi place sa intarzii, dar ai dreptate. Nu trebuie sa plecam intotdeauna atat de devreme. Putem fi putin mai flexibili.

Prin asumarea responsabilitatii pentru o parte a conflictului (incercand sa plece mai devreme), chiar in timp ce afirma asertiv ca nu ii place sa intarzie, acest partener impiedica escaladarea conflictului prin admiterea rolului in conflict. De aici, partenerii pot negocia si ajunge pe aceeasi lungime de unda.

4. Al patrulea calaret este IMPIETRIREA

Acesta este un raspuns la dispret. Impietrirea apare atunci cand cel care asculta se retrage din interactiune, se inchide si, pur si simplu, nu mai raspunde partenerului sau. In loc sa confrunte problemele cu partenerul, persoanele care devin impietrite pot face manevre evazive cum ar fi: sa se deconecteze, sa se sustraga, sa para ocupate sau sa se angajeze in comportamente obsesive sau de distragere.

Este nevoie de timp ca negativitatea creata de primii trei calareti sa devina destul de coplesitoare, astfel incat impietrirea sa devina o “iesire” de inteles, dar atunci cand se intampla, ea devine deseori un obicei prost. Si, din nefericire, impietrirea nu este usor de oprit. Este un rezultat al unui sentiment de coplesire, iar atunci cand devenim impietriti, este posibil sa nu mai fim intr-o stare mentala in care sa putem discuta lucrurile rational.

Antidotul impietririi:

Cauta sa practici auto-linistirea! Primul pas al auto-linistirii este oprirea discutiei conflictuale si cererea unei pauze.

Asadar, daca simti ca “te impietresti” in timpul unui conflict, opreste discutia si cere partenerului tau sa faca o pauza:

Impietrire: “Uite, am tot trecut prin asta de atatea ori, m-am saturat sa-ti tot reamintesc…”

Antidot: “Draga mea, imi pare rau ca te intrerup, dar ma simt coplesit si trebuie sa iau o pauza. Imi poti da douazeci de minute si apoi putem vorbi?”

Daca nu iei o pauza, te vei trezi impietrit, inghitindu-ti emotiile, fie te vei trezi ca explodezi in fata partenerului tau, sau ambele, si niciuna nu va duce nicaieri.

Deci, atunci cand faci o pauza, ar trebui sa dureze cel putin douazeci de minute, pentru ca va dura destul de mult ca organismul sa se calmeze fiziologic. Este esential ca in acest timp sa eviti gandurile indignarii indreptatite (“nu trebuie sa inghit asta”). Petreceti timpul facand ceva linistitor, cum ar fi sa asculti muzica, sa citesti, sa faci exercitii fizice- și apoi întoarce-te la conversație, de îndată ce te simți pregătit.

Ai abilitatile. utilizeaza-le!

Acum ca stii care sunt cei patru calareti si cum sa ii contracarezi cu antidoturile dovedite stiintific. Ai instrumente esentiale pentru a gestiona conflictul intr-un mod sanatos.

Fii vigilent! Cu cat mai mult ii poti tine in frau pe cei patru calareti, cu atat mai probabil vei avea o relatie stabila si fericita.

RAZBOIUL TREBUIE SA INCETEZE ACUM!
apaude*John M. Gottman, cercetator de renume in domeniul relatiilor de cuplu si al familiei, profesor emerit de psihologie la Universitatea din Washington, co-fondator al Institutului Gottman, cercetator al Institutului National de Sanatate Mintala (NIMH – National Institute of Mental Health) si autor a peste 40 de carti. Este considerat de Psychotherapy Networker unul dintre primii zece cei mai influenti psihoterapeuti ai ultimului sfert de secol.

 

Leave a comment .
Tags: apocalipsa, apreciere, autolinistire, calareti, cercetare, comunicare, critica, cuplu, defensivitate, despartire, dispret, divort, eficiente, emotii, exprimare, Gottman, impietrire, incurajare, influenti, institut, iubire, john, metode, nevoie, preventie, primii, psihoterapeuti, relatie, respect, responsabilizare, tehnici .

Comunicarea- o punte de legatura

Posted on 22 July 2018 by Alice Posted in Articole .

Neînțelegerile creează prăpăstii între oameni

Când ne regăsim într-o situație conflictuală, este indicat să ne detașăm cât de mult putem de aceasta. Numai așa putem să analizăm circumstanțele cu obiectivitate.

Din păcate, chiar și cele mai bine intenționate gânduri și gesturi pot da naștere la neînțelegeri. Aceste conflicte pot surveni și între persoane care se cunosc de foarte mult timp. Apoi, după ce se calmează spiritele, cei care s-au certat doresc să se împace. Însă niciuna dintre părți nu îndrăznește să facă primul pas.

Neînțelegerile rezultă în urma intențiilor greșit interpretate, a problemelor de comunicare și a divergențelor care apar între modurile diferite de a vedea lumea.

Modul în care gândim, ceea ce vrem să spunem, ceea ce credem, ceea ce credem că putem să spunem, ceea ce vrem să auzim, ceea ce auzim, ceea ce credem că auzim, ceea ce înțelegem… Fiecare dintre acești factori poate deveni o sursă de neînțelegeri.

Neînțelegerile produse de mândrie

Neînțelegerile au la bază anumiți factori, precum mândria, oboseala sau lipsa de încredere în sine sau în celălalt. Acest „cocktail” de variabile poate crea o veritabilă furtună de neînțelegeri. La un moment dat, este posibil să interpretăm tonul unei voci sau niște cuvinte ambigue ca fiind ostile, deși în realitatea nu sunt.

Pentru a evita neînțelegerile și problemele asociate, trebuie să încercăm să fim conștienți atât de starea noastră de spirit, cât și de cea a persoanei care se află în fața noastră. În caz contrar, este posibil să ajungem la o concluzie greșită.

De obicei, percepem conflictele ca fiind mai puțin devastatoare atunci când le privim de la distanță. Distanțarea de situație ne permite să analizăm faptele fără a ne lăsa amăgiți de mândrie sau emoții. Făcând un pas înapoi, vom avea o reacție mai bună și nu vom răni sentimentele nimănui

Atunci când îi învinovăţeşti şi îi judeci pe cei din viaţa ta, vei trăi experienţa separării. Poţi realiza o punte de legătură peste această separare, numai comunicând cu ceilalţi, într-un mod lipsit de ostilitate.

Dacă ai un sentiment de mânie, de exemplu, lasă cealaltă persoană să ştie că eşti mânios, dar nu o învinovăţi pe ea pentru că te “face” să fii mânios.

Nu îţi ascunde sau deghiza mânia. Admite-o în mod deschis. Asumă-ţi responsabilitatea pentru ea. Comunică cu onestitate ceea ce simţi şi apoi ascultă, fără să judeci, cum se simt ceilalţi. În acest fel, eviţi stările extreme de a-ţi înăbuşi sentimentele, sau de a le proiecta şi de a-i ataca pe ceilalţi.

Diferența dintre mândrie și integritate

Trebuie să fim capabili să diferențiem mândria de demnitate. Cea dintâi este caracterizată de egoism și negativitate, pe când cea de-a doua are la bază respectul. Din păcate, mulți dintre noi nu cunoaștem această deosebire.

Demnitatea presupune să menținem un echilibru și să promovăm egalitate între noi și persoana din fața noastră. Opțiunile, gândurile și acțiunile fiecăruia dintre noi merită respect. Oamenii mândri însă doresc mereu să iasă „învingători”.

Cum să îi înțelegem corect pe ceilalți

Neînțelegerile sunt foarte frecvente în viața de zi cu zi. Acest fapt este în mod special adevărat atunci când acțiunile a două persoane au la bază realități diferite. Indiferent cât de mult repetăm ceea ce gândim, dacă cel din fața noastră are o viziune diferită asupra realității, neînțelegerile sunt inevitabile.

Când o persoană vede lumea într-un mod diferit față de noi, nu înseamnă că aceasta greșește. Este firesc ca oameni cu vieți și experiențe diferite să aibă puncte de vedere distincte.

Deși fiecare dintre noi vrea să își vadă gândurile și sentimentele confirmate, acest impuls poate deveni nociv dacă îl ducem la extrem. Intoleranța și dorința de a-l obliga pe celălalt să fie mereu de acord cu noi creează multe neînțelegeri.

Nu putem controla mereu variabilele care asigură—sau nu—o bună comunicare. Cel mai bine este să ne distanțăm și să analizăm situația, pe cât posibil, în mod obiectiv.

Înțelegerea reciprocă este ca un mozaic pe care nu avem cum să îl asamblăm dacă nu îl tratăm pe celălalt cu respect.

A fi responsabil pentru ceea ce spui

Neînțelegerile și mânia care le însoțește pot părea insurmontabile.Acestea vor fi direct proporționale cu intensitatea emoțiilor implicate și sunt influențate de natura relației noastre cu persoana respectivă.

Cu cât suntem mai apropiați de cineva, cu atât este mai important să interpretăm corect mesajul pe care acesta ni-l transmite. Apropierea ne oferă resursele și voința necesară pentru a-l înțelege pe celălalt.

Când încercăm să interpretăm mesajul individului din fața noastră, trebuie să luăm în considerare relația noastră cu acesta. Așteptările persoanei respective, interesele sale și starea emoțională nu trebuie neglijate.

Cu alte cuvinte, nu trebuie să permitem emoțiilor să ne copleșească și trebuie să evită să jucăm rolul de „avocat al diavolului” când analizăm situația.

Neînțelegerile pot cauza multă durere, în special când, din cauza lor, avem impresia că celălalt ne vrea răul.

Trebuie să ne protejăm integritatea. Când te afli într-o situație conflictuală, detașează-te de aceasta și încearcă să o analizezi cu obiectivitate. Tolerează persoana din fața ta, dar nu îi permite să îți ia în derâdere nevoile.

O idee bună este să iei în considerare diferențele dintre ceea ce spune și ceea ce face celălalt. Nu uita însă să iei în considerare și realitatea personală a acestuia. Fii precaut și nu uita: uneori distanța este necesară pentru a ajunge la o concluzie corectă.

apaud doza ta de sanatate/ Paul Ferrini 

 

Leave a comment .
Tags: asertiva, comunicare, demnitate, legatura, mandrie, punte .

CINCI SECRETE PENTRU A COMUNICA EFICIENT

Posted on 24 March 2011 by Psiholog Psihoterapeut- Alice Iliescu Posted in Articole .

 

Abilitatile de ascultare & Abilitatile de autoexprimare

 

A. Abilitatile de ascultare 

1.       Tehnica dezarmarii: Identificati ceva adevarat in afirmatiile celeilalte persoane, chiar daca sunteti convinsi de faptul ca tot ce spune aceasta este gresit, irational sau nedrept.

2.       Empatia: Puneti-va in pielea celeilalte persoane si incercati sa vedeti lumea prin prisma acesteia.

Empatizarea cu gandurile celuilalt: parafrazati cuvintele celeilalte persoane.

Empatizarea cu starile afective: constientizati ceea ce simte celalalt, pe baza afirmatiilor acestuia.

3.       Tehnica interogarii:  adresati pe un ton bland si cald cat mai multe intrebari la obiect pentru a afla ce simte si ce gandeste interlocutorul dumneavoastra.

1.Tehnica dezarmarii

Este cea mai eficienta tehnica de ascultare. Presupune descoperirea unui anumit adevar in afirmatiile interlocutorului in pofida convingerii noastre ca tot ceea ce spune el este gresit. Aceasta metoda reprezinta o arma eficienta atunci cand ne simtim criticati si atacati, avand un efect calmant asupra adversarului. In masura in care vom rezista tendintei imperioase de a ne certa si vom da dreptate celuilalt, vom devein invingatori. La randul sau, si adversarul se va simti invingator si va manifesta mai multa receptivitate fata de punctul nostru de vedere.

Ex.1 Sa presupunem ca iubitul/a spune suparat/a: “ tu intarzii totdeauna, m-am saturat sa te tot astept!” In acest caz, un raspuns potrivit ar fi: “ ai dreptate, am intarziat si ai tot dreptul sa fii suparat/a.”

Ex.2 Sa luam un alt exemplu. Seful va spune pe un ton iritat: acest raport nu este bun de nimic. Probabil ca ai fost cu capul in nori atunci cand l-ai intocmit”

Te simti profund lezat/a pentru ca ai lucrat mult la raportul respectiv si esti convins/a ca nu este chiar atat de prost pe cat afirma seful. Intr-o astfel de situatie raspunsul potrivit ar fi:

“Se pare ca am omis ceva important, chiar daca am lucrat mult la acest raport. Ati putea sa-mi spuneti ce va place si  ce nu va place in lucrarea respectiva?”

Reactia ta il va calm ape sef, care va da dovada de mai mult tact pe parcursul comunicarii.

Acum 1000 de ani-Epictet spunea: “ Daca cineva te critica, fii imediat de acord cu el. Spune-i ca, in cazul in care te-ar fi cunoscut mai bine, nu te-ar fi criticat doar pentru acel lucru!”

Tehnica dezarmarii adversarului are efect numai daca cel care o practica pare sincer, isi respecta adversarul si nu adopta un ton ironic. Simtul umorului si absenta defensivitatii vor putea transforma o lupta potential intr-o discutie productiva asupra unei problememe, spulberand ostilitatea adversarului.

2. Empatizarea

Empatizarea presupune tentative de a ne situa in pepozitia celuilalt, pentru ca respectiva persoana sa se convinga ca am inteles ceea ce dorea sa se comunice.

Empatizarea cognitiva

Repetati cu voce tare spusele celuilalt, pentru ca respectiva persoana sa se convinga ca am inteles ceea ce dorea sa comunice.

Puteti sa-i adresati o intrebare pentru a va lamuri daca ati receptionat mesajul in mod correct. Sa presupunem ca logodnicul/a se adreseaza pe un ton glacial:” cred ca relatia noastra nu mai are nici un viitor; diferenta de varsta dintre noi este prea mare”.

Tu ar trebui sa raspunzi astfel: “ Nici un viitor? Tu crezi ca diferenta de varsta este prea mare? Ai putea sa-mi explicit mai bine ce simti?”

Tehnica implica parafrazarea spuselor  celuilalt pe un ton necritic si deschis, pentru a putea descoperi ceea ce gandeste el cu adevarat.

Empatizarea afectiva

Dupa parafrazarea cuvintelor celuilalt, adresati o intrebare pentru a verifica daca ati identificat in mod corect si starile sale afective.Sa presupunem ca iubitul/a ti  se adreseaza  pe un ton agresiv:

Tu nici macar nu ma asculti. Atunci cand incerc sa discut cu tine, parca ma lovesc de un zid!”

Tu ar trebui sa spui” Se pare ca sunt incapatanata si rigida. Imi inchipui ca te simti agasat/a si frustrat/a atunci cand vorbesti cu mine. Chiar asa simti?”

Pe masura ce tu incepi sa-si dezvalui sentimentele, iubitul/a trebuie sa le accepte si sa nu reactioneze intr-o maniera ostila.

Daca aceasta/acesta va declara; “ chiar ma simt agasat/a!”, se raspunde: Imi pare bine ca mi-ai spus acest lucru, desi ma intristeaza. Si eu ma simt frustrat/a atunci cand ceilalti nu ma asculta, asa ca inteleg ceea ce simti.”

Subliniem faptul ca in timpul practicarii acestei tehnici nu trebuie sa fim de acord sau nu cu celalalt, ci

doar sa parafrazam spusele lui si sa detectam starile afective. Este indicat sa adoptam un ton calm si linistit, in timp ce utilizam expresii de tipul urmator:

“Mi se pare ca tu vrei sa spui ca…”

“Se pare ca…”

“Mi se pare ca tu crezi ca”

“Sa vedem daca am inteles correct…”

“As dori sa ma asigur ca am inteles ceea ce vrei sa spui…”

3.Tehnica interogarii

Metoda consta in formularea mai multor intrebari, pe un ton bland, pentru a afla ce gandeste sau ce simte partenerul/alta persoana.

Putem sa cerem partenerului de disputa sa ne vorbeasca mai mult despre sentimentele sale negative sau despre ceea ce crede ca i-am facut sau i-am spus atunci cand s-a simtit ranit.

Majoritatea oamenilor intampina mari dificultati in exprimarea sentimentelor de ostilitate  ca ei  nu vor sa admita ca sunt frustrati. Tehnica interogarii il invita pe celalalt in mod direct si explicit sa te critice/ sa-ti spuna cat de suparat este.

Daca il lasam pe celalalt “sa-si etaleze cartile pe masa”, avem mai multe informatii despre ceea ce se intampla si tinem problema sub control. Si in cazul in care utilizam tehnica interogarii, tonul vocii este esential. Ex: Daca cineva iti spune pe unton agresiv:” esti opersoana egoista!” si tu raspunzi sarcastic:” O, eu egoist/a?”, aceasta replica va ascunde o riposta mascata, mesajul real fiind urmatorul: “ cum indraznesti sa insulti un om atat de bun si de nevinovat ca mine?”

Pentru a avea mult success, persoana in cauza ar trebui sa ii se adreseze interlocutorului astfel:

“Ai putea sa-mi spui ce am spus sau ce am facut pentru a fi considerat egoist?”

Tehnica interogarii nu serveste numai la obtinerea de informatii in legatura cu gandurile si simtamintele unei persoane, ci si la transformarea unei reactii negative vagi intr-o problema concreta, care poate fi rezolvata intr-un mod constructiv. Sa presupunem ca un angajat solicita o avansare, iar seful sau direct isi exprima rezerva fata de cererea lui, afirmand ca angajatul in cauza are prea putina experienta. In loc sa se simta invins si deprimat urmatoarele cateva luni, acesta ar trebui sa intrebe: “ ce fel de experienta credeti ca imi lipseste?”Atunci cand seful va descrie calitatile sau experienta care ii lipsesc angajatului, acesta va trebui sa recurga la tehnica empatiei si dezarmarii, dand dreptate sefului si asigurandu-l ca ii intelege punctul de vedere. Angajatul poate chiar sa discute impreuna cu seful un plan de autoperfectionare pentru a dobandi experienta necesara. Daca tehnica este utilizata cu abilitate, s-ar putea ca acesta sa primeasca avansarea solicitata.

Sa luam un alt exemplu: Un tanar ii spune  la un moment dat  prietenei sale: “ Am nevoie de mai multa libertate!”

Raspunsul fetei ar fi urmatorul:

“Spui ca ai nevoie de mai multa libertate (empatie cognitiva). Asta suna de parca te-ai simti prins in capcana si nesatisfacut de relatia noastra (empatie emotionala). Poate doresti sa te mai intalnesti si cu alte persoane !? (empatie emotionala). Ai putea sa-mi spui ce anume iti place si ce nu-ti place in aceasta relatie? (metoda interogarii). ” Daca nu vrem sa ne implicam intr-o disputa fara sfarsit este bine sa utilizam tehnicile de mai sus si in special aceea a dezarmarii, identificand un dram de adevar in afirmatiile interlocutorului. In felul acesta, putem infirma criticile acestuia fara a invoca nici un argument in apararea noastra.Acest paradox este denumit “legea persuasiva a contrariilor”: fiti de accord cu criticul dv si veti dezaproba afirmatiile acestuia in ceea ce va priveste!

Dimpotriva, daca veti respinge critica, nu veti face decat sa-i intariti convingerea ca acuzatiile lui sunt reale.

 

B. Abilitatile de autoexprimare

 

1.       Afirmatii de tipul” eu simt”   

De pilda: “ Eu ma simt suparat”, in locul acelora care incep cu “tu”(“Tu nu ai dreptate”l” Tu ma enervezi”)

2.       Intaririle pozitive: Gasiti ceva pozitiv sa-I spuneti celuilalt, chiar in toiul unei dispute. Acest lucru indica faptul ca ii purtati respect, chiar daca sunteti suparati unul pe celalalt.

1.       Afirmatiile de tipul”eu simt…”

In loc sa ne certam sau sa devenim defensivi, putem sa ne experiorizam sentimentele utilizand afirmatii de tipul “eu ma simt nervos, suparat, deprimat etc.”

Prin intermediul unor afirmatii de acest gen, pot fi exprimate urmatoarele tipuri de stari afective.

a)Sentimente negative:

“Ma simt criticat” ; Ma simt suparat”; Ma simt neinteles”; “Ma simt constrans” etc.

b) Sentimente care exprima vulnerabilitatea:

“Ma simt trist”; “Ma simt respins”: “Ma simt ignorant”; “Ma simt intimidat”; Ma simt atacat”.

c) Dorinte si aspiratii:

“As dori sa plecam impreuna o perioada mai lunga”; “As vrea sa rezolvam aceasta problema si

sa ne simtim mai aproape unul de celalalt” ;” As dori ca tu sa intelegi punctul meu de vedere”.

Afirmatiile de tipul” eu simt” sunt opuse celor care incep cu “tu…”, “ ma enervezi”, “ tu nu ai dreptul sa spui acest lucru”, “tu gresesti…”, pentru ca acestea cuprind in sine critica si blamarea celuilalt, conducand la discutii in contradictoriu si chiar la cearta. Abilitatile de ascultare va vor ajuta sa intelegeti sentimentele celorlalti, intimp ce abilitatile de exprimare va vor fi de folos in dezvaluirea propriilor simtaminte.

Multi oameni intampina dificultati in exteriorizarea sentimentelor de ostlitate, ei reusind sa le exprime agresiv sau sa le ascunda, platind pretul unor simptome psihice si somatice.

Se pare ca este mult mai simplu sa adresam vorbe grele unei persoane care ne-a suparat decat sa-i spunem:” Ma simt ranit de ceea ce mi-ai zis. Hai mai bine sa discutam problema impreuna.”

Afirmatiile de tipul”eu simt” sunt esentiale atunci cand avem tendinta sa devenim defensive sau sa ne angajam intr-o disputa. Persoana care discuta in contradictoriu isi imagineaza ca are de aparat ceea ce considera unadevar, incarcand sa-l convinga pe celalalt ca greseste si  netinand seama de faptul ca si “adversarul” sau isi imagineaza  ca are de aparat un adevar la fel de absolut. De fapt, asa –zisul  adevar nu reprezinta decat o forma mascata de ostilitate !!!

Sa presupunem ca un “prieten va spune suparat:” Te inseli in privinta aceasta. Esti un prost!”

In loc sa-i replicam pe un ton dur:” Ba tu n-ai dreptate, prostul esti tu!”, ar fi mult mai potrivit un astfel de raspuns:”Ma simt jignit, atacat si ranit. Mai bine mi-ai explica de ce crezi ca nu am dreptate.”

2. Autointarirea

Mai mult decat orice, oamenii doresc ca ceillati sa le acorde atentie si sa-I aprecieze, temandu-se de respingere, desconsiderare sau de a fi judecati. Din acest motiv , sugerez transmiterea unor mesaje pozitive catre oponent, chiar si in toiul unei dispute aprinse. In felul acesta, interlocutorul se simte respectat si apreciat.  De asemenea, multe persoane nutresc convingerea ca ostilitatea si grija fata de celalalt reprezinta sentimente total opuse. Astfel, se presupune ca doi oameni furiosi care se cearta nu tin unul la celalalt si nu se respecta reciproc. Aceasta convingere ii face pe oameni sa reactioneze disproportionat, transformand un conflict minor intr-o tragedie. Subiectul in cauza simte nevoia sa-l respinga pe celalalt inainte de a fi respins la randul sau, pentru a-si salva imaginea de sine. Putem preveni escaladarea conflictelor daca ii demonstram interlocutorului nostru ca, desi suntem foarte suparati, totusi il pretuim mult, fapt ce il va determina sa se deschida sufleteste, sa ne asculte; in felul acesta, el se va simti mai putin amenintat. Unele mesaje de acest gen ar putea suna astfel:”Sunt foarte suparat, dar tin mult la tine!” sau: “Avem pareri complet diferite referitoare  la aceasta problema, insa cred ca ar trebui sa discutam problema impreuna.Desi nu sunt de acord cu punctual tau de vedere, te asigur ca te respect foarte mult si doresc sa colaboram in continuare.”

La baza acestei tehnici se afla aceeasi teorie ca si in cazul autostimei neconditionate. Cu alte cuvinte, poate sa nu ne  placa ce face, ce simte sau ce gandeste o anumita persoana, dar aceasta nu inseamna condamnarea ei in totalitate. Este posibil ca unii dintre noi sa ne punem intrebarea:” Ce vom face daca individul X este int-adevar un ticalos si nu mai dorim sa avem de-a face cu el?” In aceasta situatie, Burns (1989) atrage atentia ca de multe ori in viata ni se va intampla sa simtim pornirea de a rupe relatiile cu semenii nostrii, pentru ca ei ne exploateaza, sunt prea egoisti sau prea sensibili. Cu toate acestea, avantajul mentinerii unor  bune relatii este mai mare decat pierderea. De aceea, daca-i vom spune un lucru pozitiv unei persoane cu care  avem o disputa, o vom ajuta sa salveze aparentele, sa devina mai putin defensiva si mai inclinata sa asculte punctual nostru de vedere. In felul acesta, mesajul pe care il vom transmite va avea un caracter mai realist, precum si un impact mai mare.

 

Leave a comment .
Tags: ascultare, asertivitate, autoexprimare, comunicare, eficienta, Iliescu Alice, psiholog, psihoterapeut .

Contact

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Calea Floreasca nr. 118, Sect.2

Telefon: 0735539328

Email: contact@psihoinsight.ro

Key Concepts and Insights

https://www.youtube.com/watch?v=0ag56H7mmak

FB Like

Calendar

May 2022
M T W T F S S
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

“Mai important decât ceea ce ai, este ce faci cu ceea ce ai” Alfred Adler

The Power of Meditation

https://www.youtube.com/watch?v=mvX0yNXGUq0

Articole recente

  • Fericirea este o alegere
  • Interdependenta, cheia longevității si armoniei in cuplu 

Categorii

  • Articole
  • Confidentialitate
  • Biblioteca Online
  • Teste Psihologice

Meniu

  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

CyberChimps WordPress Themes

© PSIHOINSIGHT