Alice Iliescu
  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

Tag Archives: relatie

Cei patru călăreți ai Apocalipsei, predictori ai despărțirii

Posted on 13 October 2020 by Alice Posted in Articole .

Metafora celor patru călăreți ai Apocalipsei este folosită în Noul Testament pentru a surprinde imaginea sfârșitului lumii inainte de Judecata de Apoi

Aceștia reprezintă cucerirea, războiul, foametea si moartea.

Dr. John M. Gottman* a preluat această metaforă și o folosește pentru a descrie cele patru trăsături pe care le-a regăsit în majoritatea relațiilor care ajung să eșueze.

1. Primul calaret al apocalipsei este CRITICA.

Daca descoperi ca tu si partenerul tau sunteti critici unul cu celalalt, nu presupune ca relatia ta este condamnata la esec. Problema cu criticismul este aceea ca, atunci cand devine generalizat, deschide drumul pentru celalalt calaret care il urmeaza, mult mai ucigator. Face ca victima sa se simta agresata, respinsa si ranita si deseori face ca agresorul si victima sa intre intr-un tipar care se amplifica, unde primul calaret reapare cu o mai mare frecventa si intensitate, lucru ce duce in cele din urma la dispret.

Sa-ti critici partenerul este diferit de a-ti exprima o nemultumire. Exprimarea nemultumirii se refera la probleme specifice, critica, este un atac la persoana; de fapt, demontezi intreaga lui fiinta atunci cand il critici.

Antidotul pentru critica:

Exprima-ti sentimentele si nevoile pe un ton bland, fara a-ti invinovati parteneruL!!!

Evita sa spui “tu”, lucru care poate indica vina. Vorbeste in schimb despre sentimentele tale folosind expresiile “eu” si exprima ceea ce ai nevoie intr-un mod pozitiv. Pentru a fi mai simplu, gandeste-te la doua lucruri pentru a formula intentia ta:

Ce simt?
De ce am nevoie?

Critica: “Intotdeauna vorbesti despre tine. Tu esti mereu atat de egoist?”

Antidot: “Ma simt pe dinafara din conversatie in seara asta si trebuie sa ma eliberez. Putem sa vorbim, te rog, despre cum mi-a fost ziua?”

Observati ca antidotul incepe cu “Ma simt”, duce la “Am nevoie” si apoi cu respect, cere sa se implineasca aceasta nevoie. Nu exista critica sau repros, ceea ce impiedica discutia sa escaladeze intr-o cearta.

2. Al doilea calaret este DISPRETUL

Atunci cand comunicam in acest fel, suntem cu adevarat rai- ii tratam pe ceilalti cu lipsa de respect, ii batjocorim cu sarcasm, il ridiculizam, il poreclim, il imitam, sau folosim un anume limbaj al corpului, cum ar fi ochii dati peste cap sau gesturile sarcastice. Scopul (constient sau neconstient) al dispretului este acela de a-l face pe partener sa se simta desconsiderat si fara valoare.

Dispretul depaseste cu mult critica. In timp ce critica e un atac la caracterul partenerului, dispretul presupune o pozitie de superioritate morala asupra lui:

Studiul arata ca partenerii unui cuplu care sunt dispretuitori intre ei sunt mult mai predispusi sa sufere de diferite afectiuni (raceli, gripe etc.) decat altii, deoarece sistemul lor imunitar este slabit! Dispretul este alimentat de un gand negativ legat de partener care mocneste pe termen lung, razbate in timpul disputei si cel acuzat este atacat dintr-o pozitie de relativa superioritate. Dispretul este distructiv si este cel mai mare predictor al divortului! El trebuie evitat cu orice pret.

Antidotul pentru dispret:

Construiti o cultura a aprecierii si a respectului in relatia voastra!!!

Exprima in mod regulat afectiunea, recunostinta, aprecierea, respectul fata de partenerul vostru, veti crea astfel o perspectiva pozitiva in relatia voastra, care actioneaza ca un amortizor pentru sentimentele negative. Cu cat te simti mai pozitiv, cu atat mai putin probabil vei simti sau vei exprima dispret.

Un alt mod in care ne explicam acest lucru este descoperirea “raportului magic” 5:1, intre interactiunile pozitive si cele negative pe care o relatie trebuie sa le aiba pentru a avea succes. Daca aveti cinci sau mai multe interactiuni pozitive pentru fiecare interactiune negativa, atunci faceti depozite regulate in contul vostru emotional, ceea ce va mentine relatia in spatiul de siguranta.

Dispretul: “ Ai uitat din nou sa umpli masina de spalat vase? Of! Esti incredibil de lenes.” (ochii dati peste cap)

Antidot: Am inteles ca ai fost ocupat in ultimul timp, dar ai putea sa-ti amintesti te rog sa incarci masina de spalat vase cand eu am de lucru pana tarziu? As aprecia!”

Antidotul functioneaza aici atat de bine, deoarece exprima intelegerea chiar de la bun inceput. Acest partener arata ca stie ca lipsa de curatenie nu este din lene sau rautate, asa ca nu face o declaratie dispretuitoare despre partenerul sau si nu ia vreo pozitie de superioritate morala. In schimb, acest antidot este o cerere respectuoasa si se incheie cu o declaratie de apreciere.

3. Al treilea calaret este DEFENSIVITATEA

Acesta este un raspuns tipic la critica. Noi toti am fost defensivi si acest calaret este aproape omniprezent atunci cand relatiile sunt pe butuci. Cand ne simtim acuzati pe nedrept, incepem sa cautam scuze si sa facem pe nevinovatii, pentru ca partenerul sa dea inapoi.

Din nefericire, aceasta strategie nu are niciodata succes. Suzele noastre doar spun ca nu luam ingrijorarile partenerului in serios

Defensivitatea este definita ca autoprotectie sub forma unei indignari juste sau a unei victimizari nevinovate in incercarea de a evita un atac perceput. Multi oameni devin defensivi atunci cand sunt criticati, dar problema este ca defensivitatea nu ajuta niciodata la rezolvarea problemei in mod concret. Defensivitatea este intr-adevar o modalitate de a invinui partenerul.

Drept urmare, problema nu este rezolvata si conflictul escaladeaza in continuare.

Antidotul defensivitatii:

Asuma-ti responsabilitatea, chiar si doar pentru o parte din conflict!!!

Defensivitate: “Nu este vina mea ca vom intarzia. E vina ta, din moment ce te imbraci intotdeauna in ultima clipa.”

Antidotul: Nu-mi place sa intarzii, dar ai dreptate. Nu trebuie sa plecam intotdeauna atat de devreme. Putem fi putin mai flexibili.

Prin asumarea responsabilitatii pentru o parte a conflictului (incercand sa plece mai devreme), chiar in timp ce afirma asertiv ca nu ii place sa intarzie, acest partener impiedica escaladarea conflictului prin admiterea rolului in conflict. De aici, partenerii pot negocia si ajunge pe aceeasi lungime de unda.

4. Al treilea calaret este IMPIETRIREA

Acesta este un raspuns la dispret. Impietrirea apare atunci cand cel care asculta se retrage din interactiune, se inchide si, pur si simplu, nu mai raspunde partenerului sau. In loc sa confrunte problemele cu partenerul, persoanele care devin impietrite pot face manevre evazive cum ar fi: sa se deconecteze, sa se sustraga, sa para ocupate sau sa se angajeze in comportamente obsesive sau de distragere.

Este nevoie de timp ca negativitatea creata de primii trei calareti sa devina destul de coplesitoare, astfel incat impietrirea sa devina o “iesire” de inteles, dar atunci cand se intampla, ea devine deseori un obicei prost. Si, din nefericire, impietrirea nu este usor de oprit. Este un rezultat al unui sentiment de coplesire, iar atunci cand devenim impietriti, este posibil sa nu mai fim intr-o stare mentala in care sa putem discuta lucrurile rational.

Antidotul impietririi:

Cauta sa practici auto-linistirea! Primul pas al auto-linistirii este oprirea discutiei conflictuale si cererea unei pauze.

Asadar, daca simti ca “te impietresti” in timpul unui conflict, opreste discutia si cere partenerului tau sa faca o pauza:

Impietrire: “Uite, am tot trecut prin asta de atatea ori, m-am saturat sa-ti tot reamintesc…”

Antidot: “Draga mea, imi pare rau ca te intrerup, dar ma simt coplesit si trebuie sa iau o pauza. Imi poti da douazeci de minute si apoi putem vorbi?”

Daca nu iei o pauza, te vei trezi impietrit, inghitindu-ti emotiile, fie te vei trezi ca explodezi in fata partenerului tau, sau ambele, si niciuna nu va duce nicaieri.

Deci, atunci cand faci o pauza, ar trebui sa dureze cel putin douazeci de minute, pentru ca va dura destul de mult ca organismul sa se calmeze fiziologic. Este esential ca in acest timp sa eviti gandurile indignarii indreptatite (“nu trebuie sa inghit asta”). Petreceti timpul facand ceva linistitor, cum ar fi sa asculti muzica, sa citesti, sa faci exercitii fizice.

Ai abilitatile. utilizeaza-le!

Acum ca stii care sunt cei patru calareti si cum sa ii contracarezi cu antidoturile dovedite stiintific. Ai instrumente esentiale pentru a gestiona conflictul intr-un mod sanatos.

Fii vigilent! Cu cat mai mult ii poti tine in frau pe cei patru calareti, cu atat mai probabil vei avea o relatie stabila si fericita.

RAZBOIUL TREBUIE SA INCETEZE ACUM!
apaude*John M. Gottman, cercetator de renume in domeniul relatiilor de cuplu si al familiei, profesor emerit de psihologie la Universitatea din Washington, co-fondator al Institutului Gottman, cercetator al Institutului National de Sanatate Mintala (NIMH – National Institute of Mental Health) si autor a peste 40 de carti. Este considerat de Psychotherapy Networker unul dintre primii zece cei mai influenti psihoterapeuti ai ultimului sfert de secol.

 

Leave a comment .
Tags: apocalipsa, apreciere, autolinistire, calareti, cercetare, comunicare, critica, cuplu, defensivitate, despartire, dispret, divort, eficiente, emotii, exprimare, Gottman, impietrire, incurajare, influenti, institut, iubire, john, metode, nevoie, preventie, primii, psihoterapeuti, relatie, respect, responsabilizare, tehnici .

Relatia terapeutica – cel mai important ingredient al unei terapii de succes

Posted on 7 July 2017 by Alice Posted in Articole .

Importanta relatiei terapeutice

Prin relatie terapeutica se intelege, in general, legatura ce se stabileste intre psiholog/psihoterapeut si clientul caruia ii acorda asistenta (consiliere, psihoterapie). Se apreciaza ca importanta calitatii pozitive a acestei relatii este foarte mare -o buna relatie intre terapeut si client are capacitate vindecatoare prin ea insasi. Daca relatia terapeutica este armonioasa, clientul poate construi relatii sanatoase si in afara acesteia(avand deja un model).Insa adevarata motivatie vine din interior si lucrurile exceptionale se fac cu o motivatie intrinseca!
Orice legatura interpersonala este construita in mod egal de cei doi participanti, responsabilitatea privind calitatea relatiei fiind distribuita in mod egal acestora.  Aceasta observatie se refera strict la relatie, si nu la responsabilitatea privind intregul proces terapeutic, care se centreaza pe client si are drept fundamente motivatia, dorinta si intelegerea necesitatii de schimbare, asumarea unui rol activ in proces.

Odata subliniat rolul deosebit al relatiei terapeutice, devine evidenta necesitatea de a acorda suficient timp si energie construirii si mentinerii acestei relatii, conditie sine-qua-non in parcurgerea cu succes a oricarui demers curativ psihologic. Orice incercare de a forta patrunderea in universul interior al clientului, orice tentativa de a intra in spatiul sau intim si, cu atat mai mult, orice interventie ce vine prematur, cand nu exista inca acea legatura speciala cognitiv – emotionala, sunt resimtite ca negative si intruzive, se soldeaza cu esec in majoritatea cazurilor si pot compromite definitiv evolutia terapiei.

Adesea în calitate de profesionişti în domeniul psihoterapiei cautam teorii, tehnici şi
strategii complexe de a aborda cat mai eficient clientii cu care lucram. Ne petrecem o
mare parte a timpului cautand teorii si tehnici pentru a trata clientii care ni se adreseaza.
O evidenta este numarul foarte mare de tehnici si teorii care au fost si sunt create
pentru pacientii care necesita terapie. Faptul că apar mereu teorii noi şi domeniul
psihoterapiei este în expansiune este absolut magnific; in munca de psihoterapeut
suntem insa adesea in cautarea a ceva, un „ingredient”, care sa influenteze pozitiv
rezultatele terapiei, ingredient ce ne este si ne-a fost întotdeauna in fata ochilor: aceste
este numit relaţie terapeutica. Orice terapie de succes are la baza o relaţie terapeutica puternica si autentica. Nici o tehnica terapeutica nu ne ajuta atat timp cat nu avem sau nu ne dezvoltam abilitati de construire a unei astfel de relaţii.

Caracteristicile relatiei terapeutice:   IMG_8085r-2
O relaţie terapeutica are multe caracteristici. Cu toate ca pot parea simple şi bazale,
aceste caracteristici trebuie sa fie focusul nostru cu orice client care intra in terapie.
Asadar, relaţia terapeutica formează fundamentul unui tratament psihoterapeutic de succes si influenteaza in masura de 30% rezultatele terapiei. In conditiile in care terapia nu are ca principala prioritate construirea relaţiei terapeutice, psihoterapeutii ajung sa faca un mare deserviciu atat clienţilor lor cat şi psihoterapiei. Mai jos sunt descrisi cativa dintre cei
mai importanti factori ce influenteaza relatia terapeutica:
1. Autenticitatea si onestitatea terapeutului/clientului. Rogers subliniaza importanţa vitală ca in relatia terapeutica sa fim in mod „liber şi profund” noi insine.  Chiar si psihoterapeutul trebuie să fie o fiinţă umană „reala”. O fiinta umana reala inseamna o persoana cu gânduri si sentimente reale, precum şi cu probleme reale. Orice fatada ar
trebui lăsata in afara relatiei terapeutice. Psihoterapeutul este necesar să fie conştient
de sine insasi/insusi si introspectiv pe tot parcursul relatiei terapeutice. Această
caracteristică favorizează dezvoltarea încrederii în relaţia terapeutica.

2. Empatia. Aceasta caracteristica este baza relatiei terapeutice, un aspect care
,dincolo de aspectele teoretice este necesar sa il putem intelege
si practica. Inţelegerea empatica a modului in care pacientul este constient de
experienta sa, este esenţială pentru o relaţie terapeutica eficienta. Este esenţial
să avem capacitatea de a intra „papucii” clientilor nostri, de a înţelege gândurile
şi emotiile/sentimentele lor, fără a le judeca (Rogers, 1957).

Ca si client- este important sa asimilezi aceasta calitate – sa vezi lucrurile din perspective diferite/ a altuia, te ajuta sa iti  imbunatatesti relatiile cu cei din jur si iti diminueaza suferinta.
3. Impartasirea acordului cu privire la obiectivele terapiei. Galileo declara: „Nu
putem invata un om ceva, putem doar să-l ajutam să-si găsească el însuşi
raspunsurile.” În terapie,  psihoterapeutul trebuie să propuna sau sa gaseasca impreuna
cu clientul obiective pe care clientul doreste să lucreze (nu sa impuna).

Un client forţat sau constrans sa lucreze la ceva ce el nu doreste sa schimbe cu adevarat, poate fi supus si poate urma propunerile terapeutului- dar cu toate acestea, modificările obtinute nu vor fi internalizate.
4. Utilizarea umorului în relaţia terapeutica. Un element care ajuta la stabilirea
unei relaţii terapeutice puternice este umorul. Se pare ca a invata pacientul sa
rada de el/ea insasi/insusi (uneori oferind propriul model) este un element
important in terapie. De asemenea, acest element permite pacientului sa isi
priveasca terapeutul ca pe o persoana „pamanteana”, cu simt al umorului.
Umorul este o excelenta abilitate de coping si este de asemenea extrem de
sănătos.  Aceasta va avea un efect profund atat asupra
relaţiei cât şi asupra vieţii personale a pacientului (si a terapeutului binenteles).
Horvath si Symonds (1991) au efectuat o metaanaliză pe 24 de studii realizate de
terapeuţi cu experienta. Si acestia au concluzionat ca alianţa terapeutica influenteaza atat procesul terapeutic cat si rezultatele acestuia.

Relaţia terapeutica şi rezultatele terapiei nu par a fi influentate decat in mica masura de tipul de terapie practicat sau de lungimea tratamentului.
O alta metaanaliza realizata de Lambert şi Barley (2001), de la Brigham Young
University rezuma peste o suta de studii ce se centreaza pe influenta relaţiei terapeutice
asupra rezultatelor psihoterapiei. Au fost luati in studiu patru factori care au influentat
rezultatele terapiei:
• factorii extraterapeutici,
• efectele asteptate,
• tehnicile utilizate,
• factori ce tin de relaţia terapeutica.
În cadrul celor 100 de studii a fost analizata contribuţia fiecarui factor la aparitia
rezultatelor. S-a constatat că:
• 40% din efecte sunt influentate de factori extraterapeutici,
• 15% de efectele asteptate,
• 15% de tehnica terapeutica utilizata
• 30% de relaţia terapeutica.
O metaanaliza importanta- condusa de Orlinsky, Grave şi Parks
(1994), a revizuit peste 2.000 de studii orientate pe relatia dintre
proces si rezultate in psihoterapie.

Schore declara in 1996 ca “experientele din relatia terapeutica sunt engramate/encodate ca elemente ale memoriei implicite, avand adesea efecte asupra conexiunilor sinaptice implicate in procesele de bonding si atasament.

Focusarea terapeutului asupra dezvoltarii unei relatii autentice si pozitive cu clientul sau, va influenta experientele negative codificate in memoria implicita cu privire la relatii, prin crearea unei noi codificari cu privire la un atasament pozitiv.

Horvath si Greenberg (1994) explica notiunea de „working alliance” ca fiind procesul de colaborare intre terapeut si client, considerand WA ca fiind elementul cheie in eficienta psihoterapiei. WA ofera un mediu securizant pentru ca –clientul- sa se exploreze pe sine si o relatie in care acesta poate sa isi constientizeze „elementele specifice relationale” care il caracterizeaza. Bordin (1979) defineste WA ca fiind consituita din 3 elemente:

• acordul asupra obiectivelor generale ale terapiei

• acordul asupra sarcinilor ce urmeaza a fi realizate pe parcursul terapiei

• boding-ul emotional intre terapeut si pacient

 

 

Inspirata din:
1. Constaquay, L. G., Goldfried, M. R., Wiser, S., Raue, P.J., Hayes, A.M. (1996).
Predicting the effect of Cognitive therapy for depression: A study of unique and common
factors. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 65, 497-504.
2. Corbella S., Botella L (2004) Psychometric properties of the Spanish version of the
Working Alliance Theory of Change Inventory (WATOCI); Psicothema. Vol. 16, nº 4, pp.
702-705 ISSN 0214 – 9915 CODEN PSOTEG http://www.psicothema.com
3. Horvath, A.O. & Symonds, B., D. (1991). Relation between a working alliance and
outcome in psychotherapy: A Meta Analysis. Journal of Counseling Psychology, 38, 2,
139-149.
4. Lambert, M., J. & Barley, D., E. (2001). Research Summary on the therapeutic
relationship and psychotherapy outcome. Psychotherapy, 38, 4, 357-361.
5. Orlinski, D. E., Grave, K., & Parks, B. K. (1994). Process and outcome in
psychotherapy. In A. E. Bergin & S. L. Garfield (Eds.), Handbook of psychotherapy(pp.
257-310). New York: Wiley.
6. Roes, N. A. (2002). Solutions for the treatment resistant addicted client, Haworth
Press.
7. Rogers, C. R. (1957). The Necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic
Personality Change. Journal of Consulting Psychology, 21, 95-103.
Rogers, C. R. (1961). On Becoming a Person, Houghton Mifflin company, New York.
8. Schore, A. (1996). The experience dependent maturation of a regulatory system in
the orbital prefrontal cortex and the origin of developmental psychopathology.
Development and Psychopathology, 8, 59-87.
9. Sommers Flanagan, J; Sommers- Flanagan, R (2004) Counsellling and
psychotherapy – theories in context and practice, Ed. Wiley
Leave a comment .
Tags: armonie, autenticitate, eficienta, empatie, relatie, respect, responsabilizare, succes, terapeutica, umor .

Iubire Maligna- Cum sa ne protejam de narcisisti

Posted on 22 November 2015 by Alice Posted in Articole .

Împărtășesc cu dumneavoastră o scena adevărată descrisă mai jos, chiar dacă am schimbat numele personajelor, pentru a vă introduce în lumea a ceea ce se poate numi „iubire malignă”. Termenul clinic pentru aceasta este tulburare de personalitate narcisistă si  stă la baza unor “știri” în zilele noastre. Atunci când cineva este narcisist, fie că este director, actor sau un membru al familiei, el suferă. Când narcisismul „intră în casă”, lasă în urma sa o dâră de durere…

“Dar, nu poți să ieși acum” a spus Maria, asistenta, către Dr. Crissey, când acesta ieșea din sala de conferințe. „Nu am terminat cu acest raport și avem în secție un pacient sub monitorizare pe care trebuie să îl vedem.”

Aparent indiferent, Dr. Crissey a ieșit replicând „Cine ești tu să-mi spui  mie ce să fac? Ceea ce fac eu este pentru binele tău. Tu ești doar o asistentă. Iau o pauză acum. Nu e aici nimeni care să fie așa de pregătit ca mine. Pur și simplu va trebui să continui fără cel mai bun chirurg pe care l-ai văzut. Nimeni nu îmi spune mie ce să fac. Mă voi întâlni cu Consiliul Director în curând și le voi povesti despre lipsa ta de respect.”

Momentul intervenției: Am vorbit cu amândoi atunci când mi s-a solicitat să intervin. Maria m-a asigurat că Dr. Crissey are în spate o listă lungă de poziții pe care le-a ocupat în trecut și aduce în mod constant la cunoștința tuturor că el este „un om important în campus”. Ea spune: „El are un mod straniu de a te pune la pământ. Dacă greșește, ceea ce nu recunoaște niciodată, are un mod de a întoarce lucrurile în așa fel încât persoana pe care o răneștese simte în final blamată. El nu are niciodată deficiențe și devine mânios la simpla sugestie că este imperfect. El nu este niciodată drăguț fără un motiv. Numai când vrea ceva, doar atunci ne acordă mângâieri și imediat ce a primit ceea ce dorește, ne taie de la porție. Probabil că are inima de gheață. Nu este de mirare că divorțează.”

Acesta este un „discurs tipic de narcisism”. Dr. Crissey, pe de altă parte, îmi spune că este ridicol că ar trebui să se converseze cu toți fiindcă ei cred că au acest drept. „Sunt toți proști ca nevastă-mea și celelalte două de dinaintea sa.” Spune el. „Ea are nevoie de mine, eu nu am nevoie de ea. Cine se cred acești oameni? Sunt bogat si am un I.Q. care îi lasă în noroi și un CV care ar trebui să îi facă pe toți să tacă. Nu au nicio idee cu cine au de-a face și câte cunosc eu. Nu am de gând să mă limitez prin asemenea protocoale prostești. Când iau o pauză, iau o pauză. Merit propria mea greutate în aur cu diamante. Ar trebui să țină cont de aceasta.”

 

f64a4595f83b65e5197f6ae66b06fabe

Psiholog Alice Iliescu

Ce se petrece aici și de ce ar trebui să ne pese?

Mulți oameni trăiesc alături de persoane care suferă de această tulburare și nici nu realizează aceasta. Intenția mea este de a clarifica lucrurile, în speranța că acest fapt va aduce alinare propriei voastre vieți, în situația în care aveți de a face cu astfel de producători de iubire malignă.

În această direcție , voi sublinia o listă de caracteristici care sunt specifice acestei tulburări de personalitate care este, în treacăt fie spus, foarte rezistentă la tratament. Nu este necesar ca un narcisist să fie caracterizat de toate cele de mai jos, dar cu cât mai multe sunt prezente, cu atât tabloul este mai suspect. (A se nota că aceste caracteristici sunt luate în considerare ca diagnostic în cazul adulților).

Dacă ați fost implicat într-o situație de tipul „ieșire din minți” la serviciu, acasă sau oriunde altundeva, cu cineva care prezintă următoarele simptome, alinați-vă cu gândul că nu sunteți singur. Este posibil să fi avut de-a face cu o astfel de persoană. Fiți conștient de asemenea că un narcisist este ultima persoană care ar merge să caute ajutor, „Nu este nimic în neregulă cu mine. Nu sunt eu de vină, ci tu.” În consecință, un narcisist cu multe cunoștințe poate constitui baza câștigului pentru un cabinet terapeutic prin cei care îl cunosc și se află la capătul puterii încercând sa-și dea seama cum să facă să se simtă mai bine! Chiar și după ce narcisistul a terminat tratamentul, rezultatul este sumbru. De aceea, trebuie să faceți ceea ce trebuie pentru a vă salva. Vă amintiți de zicala veche despre masca de oxigen pe care să v-o puneți mai întâi vouă înainte ca avionul să se prăbușească? Este același lucru și aici. Fixați-vă centurile pentru că începem:

 Caracteristicile tulburării de personalitate de tip narcisist:

  • Grandomanie cronică (manifestată inexorabil înspre atingerea succesului, puterii, iubirii ideale, frumuseții, sclipirii)
  • Fantezii despre grandoare
  • Necesitate stringentă pentru a fi admirat
  • Lipsa nu doar a sensibilității față de necesitățile altcuiva, dar și față de ceilalți sau față de orice care nu este un mijloc pentru propria lor satisfacție (pentru a fi văzuți ca un caz special, unde regulile nu li se aplică)
  • Sentimente de îndreptățire
  • Realizări exagerate
  • Necesitatea de a fi mai mare decât viața
  • Sentimente de furie în confruntarea cu importanța de sine, revelarea simțului de bază de ne-importanță, goliciune, fragilitate
  • Sentimente secrete de nevrednicie sau sindrom de impostor
  • Apariția răcelii în momentul confruntării, indiferență
  • Lipsă de dorință, incapacitate de empatie
  • Invidie pentru succesul altor persoane
  • Aroganță/trufie
  • Adesea, cu o aversiune extremă față de îmbătrânire

 

Șapte strategii pentru a vă proteja

Dacă vă sună cunoscute aceste caracteristici, să rețineți că nu ignoranța este fericirea atunci când aveți de a face cu un narcisist. Trebuie să știți că este foarte puțin probabil ca narcisistul de lângă voi să își dorească vreodată să se schimbe. Dacă ceva se va schimba, va veni din partea voastră. Primul vostru pas este să realizați ca meritați să vă tratați cu respect. Puneți în aplicare următoarele:

  1. Hotărâți limitele.
  2. Identificați comportamentele care depășesc limitele și comunicați aceasta după cum este necesar.
  3. Programați-vă în orar suficient timp de relaxare după ce ați fost în apropierea lor.
  4. Identificați un cerc puternic de suport pentru voi, nu pentru a vă văicări, ci pentru a vă aduna puterile și a vă înnoi perspectivele.
  5. Construiți rezerve. Fiți conștienți că atunci când vine timpul, va exista o respingere.
  6. Nu vă prăbușiți, rămâneți stabili. Rămâneți pe poziții fără dramă. Rămâneți în neutralitate.
  7. Nu vă păcăliți. Orientați-vă către ceea ce înseamnă de fapt iubirea cu adevărat.

 

A se reține:                                                                                                                                              

  • Iubirea vindecă, nu rănește.
  • Iubirea colaborează, nu intră în competiție.
  • Iubirea hrănește, nu consumă.
  • Iubirea valorizează, nu devalorizează.
  • Iubirea întinde o mână, nu un pumn…

Un exemplu  bun despre ce inseamna dragoste gasim  in:

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel

„De aș grăi în limbile oamenilor și ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător. Și de aș avea darul proorociei și tainele toate le-aș cunoaște și orice știință, și de aș avea atâta credință încât să mut și munții, iar dragoste nu am, nimic nu sunt. Și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul meu ca să fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândește răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desființa; darul limbilor va înceta; știința se va sfârși; pentru că în parte cunoaștem și în parte proorocim. Dar când va veni ceea ce e desăvârșit, atunci ceea ce este în parte se va desființa. Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, față către față; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște pe deplin, precum am fost cunoscut și eu. Și acum rămân acestea trei: credința, nădejdea și dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (I Corinteni 13, 1-13)     

 

Leave a comment .
Tags: armonie, bun, conectare, cunoastere, evolutie, incredere, incurajare, iubire, iubirea, narcisica, narcisism, psiholog, psihoterapeut, psihoterapie, relatie, respect, sine, sot, succes, trauma, vindeca .
Next Page »

Contact

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Calea Floreasca nr. 118, Sect.2

Telefon: 0735539328

Email: contact@psihoinsight.ro

Key Concepts and Insights

https://www.youtube.com/watch?v=0ag56H7mmak

FB Like

Calendar

January 2021
M T W T F S S
« Oct    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

“Mai important decât ceea ce ai, este ce faci cu ceea ce ai” Alfred Adler

“Mai important decât ceea ce ai, este ce faci cu ceea ce ai” Alfred Adler

Trauma and Grief in the Covid 19 pandemic

https://www.youtube.com/watch?v=b7U-bQ4f6Zo&fbclid=IwAR2eyvwYA2SsHCaaRW9QJnGmuwTW6n2q-Q-i5Mt1HuL5mSDcg9NUqkD9R3c

Articole recente

  • Cei patru călăreți ai Apocalipsei, predictori ai despărțirii
  • Tacerea, unealta de tortura narcisica

Categorii

  • Articole
  • Confidentialitate
  • Biblioteca Online
  • Teste Psihologice

Meniu

  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

CyberChimps WordPress Themes

© PSIHOINSIGHT