Alice Iliescu
  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

Tag Archives: principii

Nefericirea nu vine din lipsă, ci din comparație – Alfred Adler.

Posted on 24 May 2023 by Alice Posted in Articole .

Fiecare dintre noi are cel puţin o nemulţumire vizavi de propria-i persoană.

– Avem cel puţin un element la faţă pe care am dori să îl schimbăm: tenul, nuanţa pielii, nasul, bărbia, culoarea ochilor, forma sprâncenelor, forma buzelor, atenuarea ridurilor, eliminarea unei aluniţe, etc.

– Avem părul prea des, prea rar, prea creţ, prea drept, de o culoare pe care vrem să o schimbăm.

– La corp nu suntem suficient de supli, de tonifiaţi, suntem prea graşi, prea slabi, prea înalţi ori prea scunzi. Forma gâtului, a pieptului, a sânilor, a abdomenului, a taliei, a mâinilor, a degetelor, a unghiilor, a picioarelor, a posteriorului sau a spatelui, ori mai multe la un loc „ar trebui” sau am vrea să fie altfel.

– Ca fel de a fi, parte din structura personalităţii, suntem prea timizi, prea tăcuţi, prea retraşi, prea vorbăreţi, prea naivi, prea buni, prea răi, prea introvertiţi, prea impulsivi, prea neîndemânatici, prea săraci, prea neajutoraţi, prea puţin realizaţi etc..

Suntem mereu „prea” în sensul nu de mai mult ci mai degrabă mai puţin, adică insuficient.

Sunt convinsă că fiecare dintre noi se regăseşte în cel puţin una din situaţiile de mai sus. Dacă suntem nemulţumiţi în limite normale şi fireşti, vom fi motivaţi spre schimbare şi spre evoluţie. Vom mânca mai sănătos, vom practica un sport, ne vom îngriji mai mult de corpul nostru, de ţinuta pe care o avem, vom parcurge programe de autocunoaştere şi dezvoltare personală.

Dacă suntem nemulţumiţi în prea mare măsură, tinzând spre perfecţiune, există o mare probabilitate ca acest lucru să devină o preocupare intensă, susţinută, până la obsesie care să ne încurce într-o oarecare măsură în una sau mai multe din sarcinile vieţii: realția cu şcoala/profesia, relația cu prietenii și familia de origine și relația de cuplu. Perfecţiunea există doar ideal şi nu avem cum s-o atingem, deşi tindem mereu spre ea.

Uneori reuşim să schimbăm lucrurile pe care ni le-am propus şi ne simţim mai bine, iar alteori chiar dacă reuşim să schimbăm tot ceea ce nu ne place la înfăţişarea noastră, nemulţumirea dăinuie adesea şi izvorăşte dinlăuntrul propriei fiinţe.

Aceste nemulţumiri ţin de imaginea de sine şi de stima de sine care, la copil, începe să se construiască încă de la vârsta de 18 luni. Imaginea de sine este modul în care fiecare persoană se percepe din punct de vedere fizic, cognitiv, emoțional, social și spiritual.

Stima de sine este modul în care ne evaluăm în raport cu propriile așteptări și cu ceilalți. Adesea realizăm acest lucru prin comparaţie, iar când comparaţia iese pe uşa sufletului nostru, nefericirea şi sentimentul de inferioritate intră în casa sufletului nostru. Sentimentul de inferioritate ce aduce cu el nefericirea este dat de discrepanța între cine și cum sunt eu și cine și cum aș vrea să fiu (idealul de sine).

Cu cât discrepanța este mai mare, cu atât mă simt mai rău, mai inadecvat cu mine, cu atât sentimentele de inferioritate sunt mai puternice (iar când sunt multe şi intense, apare complexul de inferioritate). Această stare de ”cum mă simt cu mine” influențează evident cele trei sarcini ale vieții: relația cu profesia, relația cu prietenii și familia de origine, și relația de cuplu.

Este foarte clar de ce ţin aceste nemulţumiri. Însă te-ai întrebat vreodată cum ţi s-au format aceste nemulţumiri care îţi consumă timp, care îţi schimbă dispoziţia şi care par să îţi aducă nefericirea şi implicit neîmplinirea?

Ei bine, sunt mai multe cauze, majoritatea având substratul în copilăria fiecărei persoane:

– modelul unei fiinţe foarte apropiate şi extrem de semnificative din copilăria noastră, care îşi exprima vădit nemulţumirea vizavi de propria-i persoană;

– comparaţia pe care cei apropiaţi, în speţă părinţii, o făceau adesea între noi şi alţi copii care erau mai frumosi, mai ascultători, vorbeau mai respectuos, îşi ajutau părinţii, se comportau mai frumos, erau mai sociabili, mai descurcăreţi, mai curajoşi, învăţau mai bine, erau mai pedanţi, în fine-, copii care reuşeau să facă lucrurile în alt mod şi cu siguranţă mult mai bine decât noi, în opinia adulţilor;
– etichetările din partea celor apropiaţi: „Este timid”, „Este mai retras”, etc. Iar copiii cred tot ce le spun adulții, dacă li se spune că sunt proști sau incapabili, aceștia vor eșua, dacă li se spune că sunt timizi, vor deveni aşa;

– descurajările (nu face, că încă ești mic și nu-ți va ieși, sau vei strica lucrurile), care frâng aripile curajului nativ al copilului şi dorinţei sale de-a contribui;

– criticile constante (evidențierea greșelilor, a aspectelor negative) care demotivează implicarea şi stimulează retragerea din sarcinile vieţii („Dacă tot nu fac bine, mai bine nu mai fac sau nu mai fac deloc”);

– răsfățul și supraprotejarea care nu-i permit copilului să facă lucruri pentru sine și-i interzic experiențe prin care să poată contribui și conștientiza calitățile și forțele pe care le deţine. Neavând aceste experiențe, nu simte utilitatea lui, capabilitatea și nici apartenența la grupul familiei din care face parte.

Acestea reprezintă cele mai frecvente cauze care stau la baza formării unei stime de sine negative, ce generează permanent nemulţumiri. Ele reprezintă poverile pe care le porţi în permanenţă cu tine, în călătoria spre devenirea ta. Însă te-ai întrebat vreodată cum şi începând de când te vei debarasa de aceste poveri, pentru a te simţi mai liber/ă?

Orice schimbare a credinţelor limitative este posibilă, în timp. Dacă sunt convingeri formate în copilărie, ele pot fi schimbate cu succes în cadrul psihoterapiei, prin implicarea ta, în măsura în care alegi să te implici şi prin ceea ce-ţi pune la dispoziţie psihoterapeutul.

”Nefericirea nu vine din lipsă, ci din comparație”, spunea Alfred Adler. Dar noi nu am venit pe lume cu scopul de a ne compara. Însă adesea, încă din copilăria noastră, am învăţat să facem acest lucru, în încercarea de a ne încadra în tiparele impuse de alţii, crezând că ele sunt cele mai bune, perfecte chiar, şi că doar dacă ne mulăm pe acele tipare suntem valoroşi şi semnificăm ceva. În realitate, noi suntem mult mai frumoşi, mai valoroşi şi mai minunaţi decât am fost lăsaţi să credem. Este necesar să ne descoperim propria valoare, punctele tari şi slabe văzute prin prisma propriei personalităţi şi să avem curajul de a fi imperfecţi.

Să avem curajul de a schimba ceea ce se poate, de a accepta ceea ce nu se poate, de a ne implica în activităţi care ne fac să ne simţim împliniţi, de a face alegeri asumate pentru a avea o viaţă frumoasă, astfel încât să iubim viaţa şi pe noi înşine. Şi când vom realiza aceste lucruri, ne vom compara mai puţin sau deloc cu ceilalţi şi vom aprecia mai mult ceea ce ne-a fost dat şi ceea ce am realizat în călătoria spre devenirea noastră. Aceasta este parte din fericirea noastră, a fiecăruia, a mea, a ta: să te iubeşti pe tine însuţi/însăţi, fizic, emoţional, spiritual şi mental, pentru că atunci când te accepţi şi îţi iubeşti propria individualitate, vei înţelege, vei accepta şi vei fi capabil să-ţi iubeşti şi aproapele ca pe tine însuţi/însăţi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

apaude makeupyourmind

Leave a comment .
Tags: adleriene, comparatie, evaluare psihologica, incredere in sine, incredere reciproca, principii, profesionalism, psihoterapie, stima de sine, unicitate .

Confidentialitatea In Psihoterapie – Drepturile si obligatiile clientului/ psihologului

Posted on 14 November 2014 by Alice Posted in Confidentialitate .

I. PRINCIPIUL RESPECTARII DREPTURILOR ȘI DEMNITAȚII ORICAREI PERSOANE                                                                    

Psihologii vor avea permanent in atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata valoarea innascuta de fiinta umana si aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, varsta, statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut.

III. PRINCIPIUL INTEGRITAȚII PROFESIONALE 
Psihologii  vor cauta sa manifeste cel mai  inalt grad de integritate morala si profesionala in toate relatiile lor.

Este de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla in relatii profesionale

si de asemenea sa nu permita  sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii.

V. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELAȚIILE UMANE

Respect si preocupare
Art. V.1. In relatiile lor profesionale, psihologii vor manifesta preocupare fata de clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati sau angajati, cautand sa nu produca acestora daune sau suferinta, iar daca acestea sunt inevitabile le vor minimiza pe

cat

 posibil.
Evitarea hartuirii 
Art. V.2. Psihologii nu se vor angaja intr-o forma sau alta de hartuire fie ca aceasta este sexuala, emotionala, verbala sau nonverbala.
Evitarea abuzului 
Art. V.3. Psihologii nu se vor angaja in comportamente de defaimare sau de abuz (fizic, sexual, emotional, verbal sau spiritual) fata de persoanele cu care vin in contact in timpul activitatii lor profesionale.
Evitarea relatiei multiple 
Art. V.4. Psihologii vor evita pe cat posibil relatiile multiple, adica relatiile in care psihologii indeplinesc simultan mai multe roluri intr-un context profesional.

Consimtamantul in caz de relatii cu terti 
Art. V.5. Psihologii vor clarifica natura relatiilor multiple pentru toate partile implicate inainte de obtinerea consimtamantului, fie ca ofera servicii psihologice ori conduc cercetari cu indivizi, familii, grupuri ori comunitati la cererea sau pentru a fi utilizate de catre terti. A treia parte poate fi scoala, instanta judecatoreasca, diverse agentii guvernamentale, companii de asigurari, politia ori anumite institutii de finantare, etc.
Nonexploatarea
Art. V.6. Psihologii nu vor exploata si nu vor profita, sub nici o forma, de persoanele fata de care, prin profesie sau pozitie, manifesta un ascendent de autoritate (clienti, studenti, participanti la cercetare, supervizati, angajati). Orice forma de exploatare sau abuz de autoritate fiind strict interzisa.
Participarea activa la decizii 
Art. V.7. Psihologii vor incuraja participarea activa la deciziile care ii afecteaza direct, respectand dorintele justificate si valorificand opiniile acestora, ori de cate ori este posibil.
Neintrarea in rol 
Art. V.8. Psihologii se vor abtine de la intrarea intr-un rol profesional atunci cand din motive de ordin personal, stiintific, legal, profesional, financiar: (1) poate fi afectata obiectivitatea, competenta sau eficienta activitatii lor profesionale (2) fata de clienti/subiecti exista riscul exploatarii sau producerii unor daune.
Urgentarea consimtamantului 
Art. V.9. Inainte de inceperea oricarui tip de serviciu psihologic (evaluare, terapie, consiliere, etc.) psihologii vor obtine consimtamantul informat din partea tuturor persoanelor independente sau partial dependent implicate, exceptie facand circumstantele in care exista nevoi urgente (de ex. tentative sau actiuni suicidare). In astfel de circumstante, psihologii vor continua sa actioneze, cu asentimentul persoanei, dar vor cauta sa obtina cat se poate de repede consimtamantul informat.
Asigurarea consimtamantului 
Art. V.10. Psihologii se vor asigura ca in procesul de obtinere a consimtamantului informat urmatoarele puncte au fost intelese: scopul si natura activitatii; responsabilitatile mutuale; beneficiile si riscurile; alternativele; circumstantele unei incetari a actiunii; optiunea de a refuza sau de a se retrage in orice moment, fara a suferi vreun prejudiciu; perioada de timp in care e valabil consimtamantul; modul in care se poate retrage consimtamantul daca se doreste acest lucru.
Delegarea de consimtamant 
Art. V.11. In cazul in care, persoana care urmeaza sa beneficieze de un serviciu psihologic este in imposibilitatea de a-si da consimtamantul, se accepta obtinerea acestuia de la o persoana apropiata acesteia care poate sa-i apere interesele in mod legal sau de la o persoana autorizata care, conform legii, este in masura sa o reprezinte.
Continuitatea serviciului 
Art. V.12. Daca din motive de boala sau datorita unor evenimente survenite in viata psihologului acesta nu mai poate continua oferirea serviciului in bune conditii, va depune toate eforturile pentru a se asigura de continuitatea serviciului oferit, indrumand clientul spre un coleg de profesie cu competenta necesara si pe cat posibil cu consimtamantul clientului.
Dreptul la opozitie 
Art. V.13. Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta (perturbari ale functionarii psihice, in termenii pericolului iminent, care necesita interventie imediata), psihologul actioneaza respectand dreptul clientului de a refuza sau a sista serviciul psihologic.

VI. STANDARDE DE CONFIDENȚIALITATE 
Intreruperea serviciului din  motive de confidentialitate 
Art. VI.1. Atunci cand din motive bine intemeiate, psihologul nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta va inceta sa mai ofere serviciul respectiv.
Protejarea confidentialitatii 
Art. VI.2. Divulgarea, de catre psihologi, a unor informatii care le-au fost incredintate sau de care au luat cunostinta in virtutea profesiei, este interzisa,  exceptie facand situațiile prevazute de lege.
Limitele confidentialitatii 
Art. VI.3. Inainte de primirea consimtamantului psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile in care acesta poate fi incalcata, precum si asupra posibilei utilizari a informatiilor rezultate in urma activitatii sale.
Dezvaluirea de informatii 
Art. VI.4. Psihologii pot impartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamantul celor vizati ori de o asa maniera incat cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facand situatiile justificate de lege sau in circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau crima.
Confidentialitatea de colaborare 
Art. VI.5. In cazul in care cu acelasi client lucreaza doi psihologi in acelasi timp, acestia vor colabora pe cat posibil, fara restrictii de confidentialitate, exceptie facand situatia in care exista o opozitie clara din partea clientului in acest sens.
Utilizarea informatiilor 
Art. VI.6. Rezultatele, documentarile si notitele psihologului pot fi folosite numai intr-o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul.
Confidentialitatea fata de terti 
Art. VI.7. In cazul in care exista terti implicati in activitatea profesionala a psihologului, acesta va clarifica cu partile implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a confidentialitatii si nu va da curs nici unei solicitari, venite de la o terta parte in dezvaluirea de informatii confidentiale, decat in conditiile respectarii legi si limitelor confidentialitatii. (vezi Art.VI.4)

 

VIII. STANDARDE DE INREGISTRARE, PRELUCRARE ȘI PASTRARE A DATELOR
Obtinerea permisiunii
Art. VIII.1. Psihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor/subiectilor sau a reprezentantilor lor legali inainte de a efectua inregistrari audio, video sau scrise in timpul furnizarii serviciilor sau in cercetare.
Pastrarea datelo
r
Art. VIII.2. Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pentru serviciul oferit si vor lua toate masurile pentru a proteja aceste informatii
Protejarea datelor

Art. VIII.3. Psihologii au datoria sa arhiveze in conditii de siguranta datele si informatiile obtinute in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, conform reglementarilor in vigoare
Transferul datelor

Art. VIII.4. Datele colectate, inregistrate si pot fi transferate catre psihologii care preiau clientii, consultate si utilizate de colegi de profesie indiferent de forma de atestare, daca persoanele vizate si-au dat in mod neechivoc consimtamantul, iar acest consimtamant nu a fost retras.
Distrugerea datelor

Art. VIII.5. La expirarea termenului de pastrare, daca psihologul renunta la practica sa profesionala prin intermediul careia a realizat acele inregistrari sau daca acesta se pensioneaza, va cauta sa distruga inregistrarile respective. Inregistrarile pot fi plasate catre un alt psiholog numai cu consimtamantul celor implicati, obtinut in prealabil, pentru acele inregistrari. In situatia suspendarii sau incetarii dreptului de libera practica datele vor fi distruse, daca nu se impune transferarea lor.

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Informatii preluate de pe site-ul Colegiului Psihologilor din Romania.
Daca doriti o programare mergeti la pagina Contact
Leave a comment .
Tags: confidentialitate, demnitate, Iliescu Alice, integritate, moral, onoare, principii, profesional, protectie, psiholog, psihoterapeut, respect, standarde .

Contact

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Calea Floreasca nr. 118, Sect.2

Telefon: 0735539328

Email: contact@psihoinsight.ro

Key Concepts and Insights

https://www.youtube.com/watch?v=0ag56H7mmak

FB Like

Calendar

December 2023
M T W T F S S
« May    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

“Mai important decât ceea ce ai, este ce faci cu ceea ce ai” Alfred Adler

The Power of Meditation

https://www.youtube.com/watch?v=mvX0yNXGUq0

Articole recente

  • Nefericirea nu vine din lipsă, ci din comparație – Alfred Adler.
  • Ce se ascude in spatele proiectiilor

Categorii

  • Articole
  • Confidentialitate
  • Biblioteca Online
  • Teste Psihologice

Meniu

  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

CyberChimps WordPress Themes

© PSIHOINSIGHT