Alice Iliescu
  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

Tag Archives: dezvoltare personala

Egalitatea de putere – fundamentul unei vieți echilibrate

Posted on 15 April 2026 by Alice Posted in Articole .

Paradoxul Influenței: De ce egalitatea puterii este fundamentul unei vieți echilibrate

În cadrul cercetărilor desfășurate timp de decenii în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „Laboratorul Iubirii” (The Love Lab), John Gottman a identificat un element crucial pentru stabilitatea relațională: capacitatea partenerilor de a accepta influența celuilalt. Deși pare un concept simplu, acesta ascunde mecanisme psihologice, sociologice și chiar evolutive care ne dictează calitatea vieții de zi cu zi.

1. Rădăcinile comportamentale: Două lumi sociale diferite

Dificultățile pe care le întâmpinăm la maturitate în a împărți „puterea” decizională nu sunt accidentale. Studiile realizate de psihologul Eleanor Maccoby subliniază că, încă de la vârsta de șapte ani, copiii tind să se segregeze pe sexe, dezvoltând stiluri de interacțiune radical diferite:

• Sistemul de valori al băieților: Jocurile sunt centrate pe competiție, ierarhie și dominanță. Într-un grup de băieți, a accepta sugestia altuia poate fi perceput instinctiv ca o pierdere a statutului. Orice conflict este rezolvat rapid pentru ca „jocul” (obiectivul) să continue.

• Sistemul de valori al fetelor: Jocurile prioritizează menținerea relației. Dacă o prietenă este rănită sau supărată, jocul se oprește imediat pentru a repara conexiunea emoțională. Inteligența socială este masurată prin capacitatea de a menține armonia.

La vârsta adultă, aceste tipare se ciocnesc în spațiul domestic. Un partener poate vedea o sugestie ca pe o tentativă de control (modelul ierarhic), în timp ce celălalt o vede ca pe o invitație la validare (modelul relațional).

2. Statistica supraviețuirii in cuplu: Predictorul succesului de 81%

Datele culese prin monitorizarea fiziologică și comportamentală a mii de cupluri arată o realitate frapantă: atunci când un partener refuză să împartă puterea, există o probabilitate de 81% ca acea relație să se autodistrugă.

Această rezistență la influență se manifestă adesea prin declanșarea „Celor Patru Călăreți ai Apocalipsei”:

• Critica și Disprețul: Folosite pentru a-l pune pe celălalt într-o poziție de inferioritate.

• Defensiva: Ca reacție automată la orice feedback, blocând orice posibilitate de negociere.

• Împietrirea (Stonewalling): Retragerea totală din comunicare, lăsând partenerul într-o stare de izolare și neputinta.

3. Inteligența Emoțională: Etapă evolutivă

Gottman descrie apariția unei noi categorii de parteneri: cei inteligenți emoțional. Aceștia sunt persoanele care au înțeles că succesul personal este indisolubil legat de respectul oferit celuilalt.

Un partener inteligent emoțional:

• Practică atenția activă: Este capabil să renunțe la distrageri (cum ar fi tehnologia sau alte activități) pentru a asculta cu adevărat ce spune partenerul de cuplu.

• Validează sentimentele: Chiar și atunci când opiniile diferă, el recunoaște validitatea emoției partenerului.

• Redefinește puterea: Înțelege că puterea reală nu stă în controlul asupra celuilalt, ci în forța de a construi o echipă unită.

4. Metafora intersecției: Flexibilitate vs. Blocaj

Una dintre cele mai puternice imagini din acest capitol este cea a traficului rutier. Într-o intersecție aglomerată, dacă fiecare șofer ar insista pe prioritatea sa absolută, sistemul s-ar bloca sau s-ar produce accidente. „A ceda trecerea” nu este o dovadă de slăbiciune a șoferului, ci o dovadă de înțelepciune care permite tuturor să ajungă la destinație.

În relație, a accepta influența înseamnă a fi suficient de flexibil încât să permiți perspectivei celuilalt să modifice cursul acțiunilor tale. Această flexibilitate previne „accidentele” emoționale majore și resentimentele cronice.

5. Moștenirea generațională și rolul tatălui

Se pune accent deosebit pe impactul pe care modelul de putere din casă îl are asupra copiilor. Tații care își prețuiesc partenerele și le acceptă influența oferă copiilor lor un avantaj psihologic imens.

Acești copii:

• Dezvoltă o capacitate de autoreglare emoțională mult mai ridicată.

• Au succes social mai mare în relațiile cu ceilalți copii.

• Învață că respectul și egalitatea sunt valorile de bază ale unei vieți împlinite.

6. Terapia: O necesitate în deconstrucția tiparelor rigide

De multe ori, suntem prizonierii unor reacții automate învățate în familiile de origine. Psihoeterapia sau procesul de consiliere oferă instrumentele necesare pentru a identifica aceste „bariere de putere”.

Prin terapie, putem învăța:

• Să recunoaștem momentul în care devenim defensivi.

• Să înlocuim nevoia de a avea dreptate cu dorința de a înțelege.

• Să construim un stil de comunicare care să invite la colaborare, nu la retragere. etc.

O relație sănătoasă nu este una lipsită de divergențe, ci una în care ambii parteneri se simt suficient de respectați pentru a se lăsa influențați de celălalt.

Investiția în dezvoltarea  inteligenței emoționale este cel mai mare gest de respect pe care îl poți face pentru tine, pentru viitorul tău si pentru cei dragi.

Programează acum o ședință pentru a descoperi cum poți transforma dinamica relațiilor tale

Contact: 0735539328

 

 

apaude John Gottman, Nan Silver
Leave a comment .
Tags: comunicare în cuplu, CONSILIERE PSIHOLOGICA, dezvoltare personala, dinamica puterii, echilibru, egalitate in cuplu, influen?? în cuplu, John Gottman, psihologia iubirii, relatii sanatoase, terapie de cuplu .

Otrovertul: dincolo de introversie și extraversie

Posted on 15 April 2026 by Alice Posted in Articole .

Otrovertul: dincolo de introversie și extraversie

În psihologia contemporană, distinctia traditională între introversie și extraversie nu mai reușește să surprindă întreaga diversitate a modurilor în care oamenii se raportează la lume. În acest context apare conceptul de otrovert — o propunere recentă care descrie un tipar distinct de funcționare psihologică.

Persoanele otroverte nu tânjesc după mulțimi sau companie constantă, dar nici nu evită interacțiunea socială. Pot sta liniștite într-o cafenea aglomerată, cu o cafea în față, prezente și conectate la realitate, dar într-o manieră mai degrabă de observatori decât de participanți. Nu sunt, în mod tipic, nici timide, nici anxioase social. Diferența nu ține de abilitățile sociale, ci de modul în care trăiesc apartenența.


Originea conceptului

Termenul „otrovert” a fost introdus de psihiatrul american Dr. Rami Kaminski, în lucrarea sa The Gift of Not Belonging (2025). Conceptul a apărut în urma observației clinice a unor persoane care funcționau social adecvat, dar nu se regăseau în niciun tipar clasic de personalitate.

Otroverții sunt descriși ca indivizi „empatici și sociabili, dar care nu reușesc să simtă o apartenență autentică la grupuri”, chiar dacă din exterior par perfect integrați.

Etimologic, termenul provine din otro („altul”) și -vert („a se orienta”), sugerând ideea de orientare diferită față de normele colective, nu o simplă poziționare între introversie și extraversie.


Nu este despre sociabilitate, ci despre apartenență

Un aspect esențial, subliniat în literatura internațională (inclusiv în publicații precum TIME sau Oprah Daily), este că otroversia nu descrie nivelul de sociabilitate, ci relația individului cu identitatea de grup.

  • Introvertul → orientat spre lumea interioară
  • Extrovertul → orientat spre interacțiunea socială
  • Otrovertul → nu se definește prin apartenență la grupuri

Otroverții pot fi prietenoși, deschiși și chiar percepuți ca extrovertiți, însă, la nivel subiectiv, trăiesc frecvent senzația de a fi „în afara” grupului, chiar și atunci când sunt acceptați.


Sociabilitate selectivă și relații profunde

Din punct de vedere comportamental, otroverții manifestă ceea ce poate fi numit sociabilitate selectivă:

  • preferă interacțiunile unu-la-unu în locul celor de grup
  • caută profunzimea, nu numărul relațiilor
  • evită structurile sociale bazate pe apartenență formală (cluburi, organizații, grupuri mari)
  • pot participa la evenimente sociale, dar se poziționează mai degrabă ca observatori

Această tendință reflectă o orientare către calitatea relației, nu către integrarea într-o identitate colectivă.


Paradoxul „insider–outsider”

Una dintre cele mai relevante caracteristici este disonanța dintre exterior și interior:

Otroverții sunt adesea percepuți ca integrați, plăcuți și adaptați social, însă trăiesc intern o senzație persistentă de „neapartenență”.

Această discrepanță nu indică o problemă de adaptare, ci o configurație psihologică specifică, caracterizată prin:

  • autonomie în gândire
  • rezistență la conformism social
  • lipsa identificării cu „mentalitatea de grup”
  • capacitatea de a observa critic dinamica colectivă

Trăsături caracteristice

Conform lui Dr. Rami Kaminski și analizelor din presa internațională, otroverții tind să prezinte următoarele caracteristici:

  • preferă relațiile individuale în locul celor de grup
  •  evită afilierea la grupuri, organizații sau identități colective
  • au convingeri proprii stabile și nu sunt ușor influențați
  • manifestă independență cognitivă și originalitate
  • pot fi sociabili, dar nu se identifică emoțional cu grupul
  • se simt frecvent „outsideri”, chiar și în contexte în care sunt acceptați

Clarificare importantă

Otroversia nu este un diagnostic clinic și nici o categorie validată științific în sens strict. Este, mai degrabă, un concept descriptiv emergent, care încearcă să surprindă un tipar psihologic real, dar insuficient explicat de modelele clasice de personalitate.


Concluzie

A fi otrovert nu înseamnă izolare sau dificultate socială, ci o detașare față de nevoia de apartenență colectivă. Este o formă de funcționare în care individul poate fi prezent în lume, conectat la oameni, dar fără a-și ancora identitatea în grupuri.

Într-o societate orientată spre afiliere și validare socială, otrovertul reprezintă un model alternativ: participare fără identificare, relaționare fără dependență de apartenență.


Dacă vrei și tu să afli dacă te încadrezi în acest nou tip de personalitate, există chiar și un test creat de Dr. Rami Kaminski pe care îl poți face: https://www.othernessinstitute.com.

Leave a comment .
Tags: autenticitate, autonomie, ce este un otrovert, comportament social, conexiuni profunde, dezvoltare personala, diferit de ceilalti, Dr Rami Kaminski, echilibru social, extraversie, extrovert, identitate de grup, introversie, itrovert, otrovert, outsider social, personalitate otrovert, self awareness, test otrovert, The Gift of Not Belonging, tipuri de personalitate .

Cei 7 Critici Interiori

Posted on 11 March 2024 by Alice Posted in Articole .

                                                                              “Have the courage to be imperfect” Alfred Adler

 

Cine este si cum se manifesta Criticul Interior?

Criticul Interior este Părintele Interior Critic, este vocea interioară deprinsă în copilărie de la părinți și de la alte persoane cu rol temporar de părinți (bunici, rude, profesori, antrenori, preoți, etc) care încearcă să ne motiveze să facem „ceea ce trebuie făcut” prin diverse metode coercitive:

Amenințare („…Știi bine că oricât de puțin ai mânca, pui tot pe tine!”)
Manipulare („…Dacă vei face așa cum îți spun, oamenii te vor admira !”)
Învinovățire („Nu mânca prăjitura! O să te îngrași și o să arăți ca o vacă!”)
Rușinare („Nu ești bun de nimic! Vei ajunge să fii un bețiv, la fel ca taică-tu!”)

Mesaje fundamentale pe care le transmite vocea Părintelui Interior Critic sunt:

„Nu ești suficient de important, bun, de valoros și nu meriți să fi iubit: este ceva în neregulă cu tine!”
Ca urmare a faptului că nu ești suficient de bun și că nu meriți să fi iubit, Părintele Interior Critic îți mai transmite că:

„Dacă vei face ceea ce îți spun, dacă te vei modela așa cum doresc, dacă vei fi perfect, poate vei reuși să primești la un moment dat aprecierea, înțelegerea și iubirea mea.”

Un Părinte Interior Critic foarte activ continuă programarea primită în copilărie de la proprii părinți critici prin rușinare constantă.

Părintele Interior Critic poate fi modelatorul imaginii de sine și/ sau distrugătorul stimei de sine

Una dintre cele mai devastatoare influențe ale Părintelui Interior Critic este erodarea constantă a respectului de sine.

Vocea critică, aspră, acuzatoare găsește mereu ceva în neregulă la tine, de la felul în care arăți, la ceea ce simți, ce faci sau la felul în care te privesc ceilalți:

„Ești prea grasă, prea urâtă, nu știi să faci nimic cum trebuie, nu-i de mirare că nu te bagă nimeni în seamă…. cine are nevoie de o proastă ca tine?”

Din nefericire ajungem să confundăm această voce cu propria noastră voce și să ne spunem singuri:

„Sunt prea grasă, prea urâtă, nu știu să fac nimic cum trebuie, nu-i de mirare că nu mă bagă nimeni în seamă…. cine are nevoie de o proastă ca mine?”

Ajungem astfel să ne transmitem autosugestii negative foarte puternice, încărcate cu emoții distructive intense față de propria noastră persoană: furie, frustrare, vinovăție, ură.

Ne spunem acele cuvinte defăimătoare prin care ne ranim, ne minimizăm și anulăm sentimentul de valorizare internă, fără a conștientiza că nu sunt neapărat cuvintele noastre: sunt cuvintele pe care le-am auzit și le-am învățat de la părinții noștri critici în copilărie (fie ei părinți, bunici, frați mai mari sau profesori).

De fapt, un copil are nevoie de încurajare, la fel cum o plantă are nevoie de soare și de apă, pentru a creste si a se dezvolta intr-un mod sanatos.

Cele 7 tipuri de Părinți Critici Interiori sunt descriși prin modul specific în care acționează. Nu este neapărat nevoie ca fiecare persoană să aibă toți cei 7 Critici activi și de asemenea, pentru fiecare persoană un anumit tip de critic poate avea caracteristici unice, specifice acelei persoane sau generale, întâlnite și la alte persoane.

Cele 7 tipuri de Părinți Critici Interiori sunt:

Perfecționistul;
Controlatorul;
Supraveghetorul;
Subminatorul;
Distructivul;
Învinovățitorul;
Modelatorul;

 

Chestionar: Cât de puternici sunt Criticii tăi Interiori?

 

Prin completarea chestionarului de mai jos ai posibilitatea să descoperi cât de activi sunt unii sau toți dintre cei 7 Critici Interiori care te afectează și îți creează probleme.

Notează pe o foaie o cifră de la 0 la 4 ce reflectă valoarea de adevăr a fiecărei afirmații din lista de mai jos:

0 – niciodată;

1 – foarte rar;

2 – ocazional;

3 – frecvent;

4 – întotdeauna;

 

  1. Simt că este ceva fundamental greșit cu mine;
  2. Îmi stabilesc standarde foarte înalte în viața personală și profesională;
  3. Mă simt groaznic atunci când îmi pierd controlul;
  4. Mă forțez să muncesc din greu pentru a-mi atinge obiectivele și pentru a avea succes;
  5. Când mă gândesc să încep ceva nou și care îmi aduce o provocare, am tendința să renunț înainte de a începe;
  6. Îmi este rușine de tot ceea ce are legătură cu mine;
  7. Mă simt vinovat pentru ceva ce am făcut greșit și nu reușesc să mă iert;
  8. Știu ce ar trebui să fac și mă tratez cu asprime atunci când acționez diferit;
  9. Fac mari eforturi să îmi controlez comportamentele compulsive;
  10. Încrederea mea în propria persoană este atât de mică încât cred că eșua în aproape toate obiectivele pe care mi le propun;
  11. Am tendința să mă critic atunci când fac o greșeală;
  12. Îmi este dificil să am o atitudine pozitivă față de mine;
  13. Îmi este greu să mă simt confortabil cu mine însumi/însămi atunci când nu acționez așa cum am fost învățat(ă) în copilărie;
  14. Lucrurile pe care trebuie să le fac nu se termină vreodată;
  15. Sunt lucruri pe care le fac altora și pentru care mă simt foarte vinovat(ă);
  16. Există cel puțin o Parte în mine care mă face să fiu indulgent(ă) și îmi creează probleme și apoi ajung să mă pedepsesc pentru indulgențele mele;
  17. Cred că este mai sigur să nu încerc să fac unele lucruri decât să încerc și să eșuez;
  18. Devin anxios/anxioasă și recurg la auto-critică atunci când lucrurile „nu ies așa cum trebuie”;
  19. Mă simt rușinat(ă) atunci când nu mă pot ridica la înălțimea așteptărilor pe care le au ceilalți de la mine;
  20. Îmi spun adeseori că dacă aș fi o persoană bună, aș avea mai multă grijă de oamenii la care țin;
  21. Simt la un nivel profund că nu am dreptul să exist;
  22. Mă simt neconfortabil pentru că sunt prea leneș(ă) ca să reușesc și să am succes în viață;
  23. Mă simt cu adevărat rușinat(ă) pentru unele din obiceiurile mele;
  24. Consum mult mai mult timp decât este necesar pentru un proiect la care lucrez doar pentru a-l realiza cât mai bine posibil;
  25. Am un sentiment sâcâitor că sunt o persoană rea;
  26. Lupt din răsputeri cu tendința de a amâna să fac anumite sarcini pe care le am de făcut;
  27. Mă simt neconfortabil pentru că nu pot fi ceea ce familia sau societatea așteaptă din partea mea;
  28. Simt că nu am ceea ce îmi trebuie pentru a reuși în viață;                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  Adună punctajul obținut pentru setul de întrebări aferent fiecărui tip de Critic Interior: dacă obții un scor de 9 sau mai mare pentru un tip de critic, atunci acesta este problematic pentru tine iar nivelul de influență asupra ta este major.

Un scor de 7 sau 8 semnalează posibile probleme, iar un scor mai mic de 7 arată o influență redusă.

Scorul pentru Criticul Interior Perfecționist = Întrebările 2__ + 11__ + 18__ + 24__

Scorul pentru Criticul Interior Controlator = Întrebările 3__ + 9__ + 16__ + 23__

Scorul pentru Criticul Interior Supraveghetor = Întrebările 4__ + 14__ + 22__ + 26__

Scorul pentru Criticul Interior Subminator = Întrebările 5__ + 10__ + 17__ + 28__

Scorul pentru Criticul Interior Distructiv = Întrebările 1__ + 6__ + 12__ + 21__

Scorul pentru Criticul Interior Învinovățitor = Întrebările 7__ + 15__ + 20__ + 25__

Scorul pentru Criticul Interior Modelator = Întrebările 8__ + 13__ + 19__ + 27__

 

„Perfecționistul”

Criticul Interior Perfecționist încearcă să te determine să faci totul perfect. Îți impune standarde înalte și reguli stricte, obiective greu sau chiar imposibil de atins.

Atunci când nu poți atinge aceste standarde înalte impuse, Criticul Perfecționist te atacă spunând că munca sau comportamentul tău nu sunt suficient de bune.

În anumite situații Perfecționistul te poate bloca încă de la început, înainte de a începe o activitate productivă pentru că te face să crezi că nici nu are rost să mai începi ceva dacă nu poți să faci perfect acel lucru.

„Controlatorul”

Criticul Interior Controlator încearcă să-ți controleze tendința de a iniția comportamentele compulsive cum ar fi mâncatul sau consumul de alcool în exces, exprimarea emoțiilor negative ca furia, teama, tristețea ori vinovăția sau alte comportamente indulgente pe care le folosești pentru a te distrage de la trăirea emoțiilor negative. De mai multe ori Controlatorul este într-o stare de conflict interior cu Partea ta Impulsivă sau Indulgentă.

„Supraveghetorul”

Criticul Interior Supraveghetor te determină să muncești din greu pentru a avea succes. Încearcă să te motiveze (în mod negativ) să acționezi, spunându-ți de exemplu, că ești leneș sau incompetent sau pur și simplu lipsit de inteligență. Se află în conflict cu Partea care are tendința de a amâna deciziile sau lucrurile importante pe care le ai de făcut.

„Subminatorul”

Criticul Interior Subminator încearcă să îți erodeze încrederea și stima de sine, astfel încât să nu îți asumi riscuri și să eșuezi în acțiunile tale. Te determină să te subestimezi, îți spune că ești lipsit de valoare și că nu ești în stare să faci nimic cum trebuie.

„Distructivul”

Criticul Interior Distructiv îți atacă conceptul valorizării de sine. Prin acțiunile sale te rușinează la nivel profund și îți spune că nu ar trebui să exiști. Unele persoane experimentează acest critic distructiv ca fiind o forță zdrobitoare interioară care le demolează vitalitatea și energia de a trăi, blocându-le creativitatea, spontaneitatea și aspirațiile pozitive.

„Învinovățitorul”

Criticul Interior Învinovățitor te învinovățește pentru o acțiune specifică pe care ai făcut-o (sau pe care ai omis să o faci), acțiune prin care ai făcut un rău unei persoane importante pentru tine.

De asemenea, acest critic interior te atacă când ai încălcat o valoare importantă pentru tine. Te face să te simți vinovat(ă) pentru comportamentele repetate pe care ți-ai propus să le elimini: de exemplu, după ce ai fumat o țigară dacă ți-ai propus să renunți la fumat sau după ce ai mâncat o ciocolată dacă ai stabilit să ții o dietă.

„Modelatorul”

Criticul Interior Modelator încearcă să te determine să te înscrii într-un anumit tipar social sau să faci ceea ce trebuie făcut, să urmezi regulile familiei și ale societății, să îndeplinești așteptările părinților și ale persoanelor apropiate.

Acest critic interior te atacă atunci când nu îți îndeplinești „datoria”, când nu urmezi „regulile” și te recompensează când faci „ceea ce trebuie” prin sentimente plăcute: satisfacție și mândrie.

 

 

“Perfectiunea nu exista in realitate, ci doar in visele noastre!” Rudolf Dreikurs

 

 

 

 

 

Leave a comment .
Tags: autocunoastere, Controlatorul, critici, curaj, dezvoltare personala, Distructivul, imperfect, inferioritate, interior, Modelatorul, Subminatorul, superioritate, Supraveghetorul .
Next Page »

Contact

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Bd. Pipera nr. 1, Voluntari

Telefon: 0735539328

Email: contact@psihoinsight.ro

 

 

Key Concepts and Insights

https://www.youtube.com/watch?v=0ag56H7mmak

FB Like

Calendar

April 2026
M T W T F S S
« Aug    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

“Mai important decât ceea ce ai, este ce faci cu ceea ce ai” Alfred Adler

The Power of Meditation

https://www.youtube.com/watch?v=mvX0yNXGUq0

Articole recente

  • Egalitatea de putere – fundamentul unei vieți echilibrate
  • Otrovertul: dincolo de introversie și extraversie

Categorii

  • Articole
  • Confidentialitate
  • Biblioteca Online
  • Teste Psihologice

Meniu

  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

CyberChimps WordPress Themes

© PSIHOINSIGHT