Alice Iliescu
  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

Tag Archives: anxietate

ESENȚIAL PENTRU A FI FERICIT!

Posted on 1 September 2018 by Alice Posted in Articole .

“Pentru a fi fericit, este esenţial să ai ceva de iubit, ceva de făcut şi ceva spre care să năzuieşti.”   William Blake

Când te gândești la ceea ce vrei de la viață, fie că este vorba de bani, de faimă, de iubire, de succes sau de multe călătorii, totul să reduce, până la urmă, la fericire.

Cu toții dorim să fim fericiți – un loc de muncă minunat, un iubit perfect și o vacanță de vis sunt doar câteva dintre mijloacele de a ajunge acolo.

De ce avem nevoie pentru a găsi fericirea în noi înșine și în viața noastră de zi cu zi, chiar dacă lucrurile nu sunt la fel de roz ca pe Facebook sau Instagram, așa cum ne place să-i facem pe oameni să creadă? Știința ne vine în ajutor și de această dată…

Știința fericirii

Neurocercetătorii își petrec o mare parte din carieră încercând să înțeleagă mai bine creierul nostru, centrul de control și comandă al fiecărui gând, al fiecărei mișcări sau senzații. Studiul depresiei a luat amploare în ultimii ani – se cercetează intens modul în care oamenii pot deveni mai fericiți.

Analizând centrele de recompense ale creierului, neurologii au descoperit câteva comportamente mici (aparent nesemnificative) pe care le puteți face în fiecare zi pentru a deveni mai fericit.

9 SFATURI ESENȚIALE PENTRU A FI MAI FERICIT

1. Discutați despre problemele și sentimentele dumneavoastră

Vorbind despre ceea ce te face să fii trist, îngrijorat, stresat sau speriat, fie că este un prieten, un membru al familiei sau un terapeut, ne ajută să trecem mai ușor prin problemele noastre și le face să pară mai mici. E cam și cum o greutate se ridicată de pe umerii noștri…

Acest simplu fapt eliberează serotonină și un neurotransmițător care vă ajută să vă simțiți mai bine. Vă veți simți ca și cum ați avea mai mult control asupra situației sau asupra problemei, în loc să vă simțiți neajutorat. Veți aborda cu mai multă ușurință problemele și momentele dificile.

2. Rezolvați problemele câte una pe rând

Creierul nostru caută în mod constant soluții pentru fiecare problemă și pentru tot ceea ce vă îngrijorează. Oricine a petrecut o noapte furtunoasă, plină de îngrijorări, poate confirma acest lucru. Acumularea de probleme le poate face să pară copleșitoare. Mai mult decât atât, chiar și problemele mici vor părea de nerezolvat.

Soluția (după ce vorbim cu cineva) este să abordăm fiecare problemă pe rând, una câte una. De fiecare dată când luați o decizie bună, creierul se răsplătește cu neurotransmițătorii care calmează sistemul limbic (responsabil pentru gânduri și emoții) și vă lasă cu o viziune și cu o atitudine mai pozitivă. Sfatul nostru? Începeți cu rezolvarea problemelor mici, pentru a vă intra în ritm, și continuați până la cele mai mari.

3. Spuneți „mulțumesc” mai des

Studiile arată că oamenii care au mai multă recunoștință sunt mai fericiți. De fiecare dată când mulțumiți unei persoane, fie că este vorba de persoana care vă servește cafeaua de dimineață sau fie că este vorba de colegul de la IT, acel cuvânt de mulțumire pe care îl adresați vă ajută să vă concentrați asupra aspectelor pozitive ale vieții voastre.

Amintirile pozitive și dragi nouă promovează producția de serotonină în creier, care, după cum bine știm, ajută la înlocuirea anxietății și a iritabilității cu bucurie și optimism. Recunoștința și aprecierea gesturilor mici vă ajută să vă dezvoltați o viziune mai pozitivă asupra vieții de zi cu zi.

4. Învățați ceva nou în fiecare zi

De fiecare dată când înveți ceva nou, creierul se schimbă. Dobândirea de noi cunoștințe determină o adaptare permanentă la un mediu dinamic. Pe măsură ce creierul se schimbă și se dezvoltă, acesta se răsplătește cu o altă substanță chimică, cunoscută sub numele de dopamină, un neurotransmițător al fericirii.

Aceasta este substanța care este eliberată atunci când mâncați ceva delicios, atunci când faceți sex sau atunci când primiți un mesaj text de la o persoană apropiată. Învățarea continuă, pe lângă faptul că vă oferă noi cunoștințe și noi abilități, vă ajută să vă simțiți și mai fericiți și împliniți.

 5. Dăruiți o mulțime de îmbrățișări

Oamenii sunt o specie sensibilă și atingerea fizică este extrem de importantă pentru bunăstarea noastră. Acest lucru poate fi observat doar prin urmărirea reacțiilor copiilor cărora li se oferă mai multă afecțiune și mai multe îmbrățișări.

Cercetări recente sugerează că atingerea și îmbrățișarea sunt atât de importante încât creierul nostru percepe lipsa de conexiune fizică în același mod în care percepe durerea fizică reală. Dacă vă simțiți deprimat sau unul dintre prietenii sau membrii familiei dumneavoastră simte acest lucru, încercați cu o îmbrățișare sinceră și caldă. Nici nu vă puteți imagina cât de mult contează…

6. Ieșiți puțin la soare

Un pic de soare contribuie, de asemenea, la creșterea sentimentelor de fericire, în mai multe moduri:

Vitamina D: de asemenea cunoscută și sub numele de vitamina fericirii, vitamina D joacă un rol important în producția de serotonină, care, după cum bine știți, vă ajută să vă simțiți mai fericiți; modul principal în care obținem vitamina D este prin sinteza acesteia în pielea noastră cu ajutorul razelor de soare.

Lumina soarelui crește și activitatea serotoninei din creier. Intensitatea luminii, într-o zi însorită, este de aproximativ 100 de ori mai mare decât lumina ambientală din biroul dumneavoastră; dacă vă simțiți demoralizat, stresat sau anxios, mergeți în aer liber pentru câteva minute și absorbiți câteva raze de soare; veți observa cum veți începe să vă relaxați…

7. Puneți-vă în mișcare

Cu toții suntem de acord că exercițiile fizice sunt bune pentru organismul nostru. Atunci când terminați un program de antrenament, creierul dumneavoastră este încărcat de endorfine, substanțe chimice cu un efect similar cu opiaceele. Endorfinele au capacitatea de a ameliora durerea, de a înfrumuseța starea de spirit și de a vă face să vă simți bine.

Fie că începeți un program de exerciții fizice sau faceți o plimbare rapidă în pauza de prânz, vă veți simți mai împlinit, mai puțin anxios și vă veți bucura de o atitudine mai fericită, mai pozitivă.

8. Odihniți-vă bine

Atunci când nu dormiți bine sau când somnul nu este odihnitor și suficient, nivelurile hormonului de stres numit cortizol devin din ce în ce mai mari. Insomniile și depresia merg mână în mână. Dacă sunteți stresat și aveți probleme cu somnul, veți fi obosit toată ziua, veți avea o putere de concentrare mai scăzută și veți obține mai puține lucruri, fapt ce va crește și mai mult nivelul de stres. Astfel, ciclul vicios continuă.

Încercați yoga și meditația. Dacă problemele cu somnul continuă, luați legătura cu medicul dumneavoastră de familie.

9. Concentrați-vă pe amintirile pozitive și pe evenimentele viitoare

Prin reflectarea asupra amintirilor pozitive, cele dragi nouă, precum distracția din vacanță sau activitățile din weekendul ce tocmai a trecut sau un lucru frumos pe care ți l-a spus partenerul, vei obține un nivelul crescut al serotoninei, fapt ce te va ajuta să devii mai fericit și mai pozitiv. De asemenea, un efect asemănător se produce în cazul anticipării evenimentelor bune care vor urma.

În loc de concluzie…

Nu spunem că o promovare, un câștig financiar, o medalie olimpică sau o cerere în căsătorie nu vă vor face mai fericiți, pentru că vă vor face! Doar că astfel de evenimente apar mai rar în viața noastră, nefiind la ordinea zilei… Anul are 365 sau 366 de zile – ar trebui să fim fericiți, sau măcar să încercăm să fim fericiți, în fiecare dintre aceste zile…

Toată lumea merită să fie fericită – ajutați-ne să răspândim bucuria prin distribuirea acestui articol prietenilor și familiei voastre!

 

 

sursa: sanatosvalley.ro

Leave a comment .
Tags: aer, amintiri, anxietate, depresie, discutii, experiente, fericire, imbratisare, in fiecare zi, invatat, miscare, noi, odihna, pe rand, persoana incredere, pozitive, recunostinta, rezolvarea problemelor, stiinta, vitamina D3 .

STĂPÂNIREA REACȚIEI ANIVERSARE: CUM SĂ NE LINIȘTIM AMINTIRILE *

Posted on 24 October 2015 by Alice Posted in Articole .

Se apropie sezonul emoțiilor intense și al amintirilor evocate.

Pentru unele persoane, perioada de vacanță poate genera sentimente de întristare, de anxietate, de pierdere sau de durere. Articolele din ziare și reviste vorbesc despre patologia sezonieră: starea de tristețe din vacanță, „Nevroza Crăciunului”, perturbări sezoniere de dispoziție. Putem auzi chiar și de „Bolile de inimă ale vacanței”, o formă de anomalie cardiacă, sau mai rău, de „Crăciunul Fericit Coronarian”.

Stresul de vacanță este mult discutat si în cadrul comunității științifice a sănătății mentale. Data de 25 decembrie și multe alte zile de sărbătoare sau „aniversări” pot avea o semnificație de valoare ridicată. Acestea includ zilele de naștere, aniversările zilei de căsătorie și ale zilelor în care ființele iubite au decedat. Asemenea evenimente comemorative declanșează adesea o amintire ( o retrăire emoțională și fizică puternică) a unei ființe dragi sau a unui eveniment și sentimentele diverse care însoțesc o pierdere personală semnificativă. Acest fenomen, adesea deosebit de dureros, se numește „Reacție aniversară”. Dacă nu este înțeles, reacția aniversară poate lovi fără avertizare prealabilă, generând efecte deranjante.

„Reacțiile aniversare” sunt considerate retrăirile unui eveniment traumatizant anterior – un deces, un dezastru sau o tragedie în viața individuală. Acestea sunt declanșate de o dată sau de un eveniment specific care atinge o coardă din profunzimea minții noastre, coardă ce poate reprezenta un portal traumatizant de comunicare cu trecutul. O zi de naștere, o dată notabilă sau o zi de vacanță poate crea o legătură cu un moment anterior din viața noastră, moment ce a fost plin de probleme, de durere sau de conflicte. Atunci când acestea apar, o persoană care poate fi altfel într-o stare de funcționare de nivel ridicat, poate fi depășită și se poate simți lipsită de putere sau chiar imobilizată.

Din păcate, amintirile pline de durere nu pot fi pur și simplu șterse din creierul nostru. La urma urmei, mintea este un ceasornic și un înregistrator de jurnale dedicat. După cum se spune din bătrâni, „Nimic nu îmbunătățește memoria mai bine decât încercarea de a uita”.

Nu toate traumele scot la iveală reacții aniversare. Dar pentru ființele vulnerabile, o zi sau un eveniment memorial poate genera răspunsuri/ stari variate, precum tristețea, mânia, anxietatea, coșmarurile, dificultatea de concentrare, lipsa poftei de mâncare, regretul si disperarea. Pot, de asemenea, să apară și perturbări la nivelul corpului fizic, precum durerile de cap, durerile de spate, afectiuni ale glandelor suprarenale, perturbările gastrointestinale sau amorțelile.

Ora sau data specifică pot părea evidente, ca o bine-cunoscută dată aniversară a unei pierderi sau ca o dată de calendar importantă. Dar uneori declanșarea poate să ne scape ca printre degete – chiar tăinuită față de partea conștientă. Freud recunoaște faptul că amintirile dureroase ar putea fi inconștiente sau în întregime dincolo de sfera conștientă a ființei. El a scris despre cazul lui Fraulein Elisabeth von R, care a trăit o stare de durere sufletească la comemorarea decesului rudelor sale apropiate pe care le-a îngrijit. Exemplele clinice familiare pentru acești autori includ reacția aniversară a unui bărbat de 45 de ani, reacție ce a apărut atunci când a ajuns la vârsta la care a decedat tatăl său, cazul unei paciente, care devenea în fiecare an copleșit de tristețe la comemorarea decesului fratelui ei și stări de depresie de vacanță ce apăreau la o persoană care și-a pierdut soțul în timpul unei vacanțe. Aceste traume retrezite apar într-un mod predictibil, însă fără atenționare.
Reacțiile aniversare pot fi trăite, de asemenea, și la nivel cultural. Asasinarea unui mare conducător, prăbușirea unui avion, atacurile teroriste (cum a fost cel de la data de 9/11) și dezastrele naturale pot afecta în mod profund pe supraviețuitori și pe martorii acestora. Aceste evenimente memoriale sunt împărtășite în cadrul unei comunități; poate exista o oarecare consolare în rândul celor care au trecut prin evenimentul traumatizant.

Creierul plătește minții pentru toate și este un sac fără fund. Amintirile pot fi clasificate: ele pot fi declarative (fapte explicite, care pot fi reamintite în sfera conștientului), procedurale (învățare implicită prin care mâna care scrie știe cum să manevreze stiloul), topografice (sistemul de orientare GPS al creierului) și emoționale (sentimentele asociate cu un anumit eveniment).

Neurotransmițătorii – cum ar fi dopamina, norepinefrina și serotonina – transportă mesaje de-a lungul neuronilor, transmițând în acest mod semnale către structurile de codificare memorativă ale creierului. Acești centri includ: hipocampusul (hard-discul pe care se poate înregistra), amigdala (scriitorul de jurnale al creierului, de dimensiunea unei nuci) și hipotalamusul (centrul nervos care reglementează hormonii din corpul fizic).

Neuroștiința formării memoriei traumatice este destul de complexă. Le fel cum este posibil să ne dorim să uităm o traumă sau o pierdere, creierul hiperactivat (copleșit traumatic) efectuează niște înregistrări-clișee – data evenimentului, indicația ceasornicului de pe perete, mirosul mărului, unghiul făcut de Soare și multe alte detalii – și le impregnează în circuitul de frică al creierului.

Oamenii de știință sunt siguri că amigdala ( crierul reptilian) este procesorul puternic care înregistrează memoriile emoționale asociate cu o traumă. Trauma pune, de asemenea, hipotalamusul într-o stare de alertă de grad ridicat și mobilizează răspunsurile de stres ale corpului, inclusiv reacția de luptă-sau-zbor, care crește frecvența bătăilor inimii și presiunea sanguină și cauzează declanșarea transpirației și pomparea unor cantități mai mari de sânge către mușchi. Ca o orchestră bine dirijată, mintea armonizează indicațiile traumei cu sentimente și reacții corporale intense.

Mai târziu, o dată specifică legată de eveniment declanșează amintirea respectivă, ceea ce descătușează o reacție traumatică în minte și în corp. Apare reacția aniversară. Nu este clar cât de vulnerabilă este fiecare persoană în parte la reacțiile aniversare. Există vreo amigdală sensibilă la aniversări? Acest aspect nu se cunoaște deocamdată.

Evenimentele aniversare nu se tergiversează. Și nici nu sunt caracterizate de căderile emoționale extinse asociate cu Tulburările afective sezoniere (Seasonal Affective Disorder – SAD). Ele sunt diferite și de ceea ce este denumit vinovăția supraviețuitorului, un fenomen paradoxal în care o ființă ce supraviețuiește unei experiențe înfricoșătoare se simte mai rău, în loc să se simtă mai bine. Reacțiile aniversare sunt mai puternice și mai distrugătoare decât fenomenele de „déjà vu”, vechiul sentiment de a fi fost acolo anterior. Reacțiile aniversare sunt comune. Ele sunt mai degrabă o reacție umană normală la momentele de timp care comportă o semnificație importantă pentru viețile noastre.

Cum ne putem stăpâni reacțiile aniversare:
Precauția. Anticiparea unui eveniment aniversar poate fi la fel de utilă ca o retrospectivă de 20/20, sau poate chiar mai bună. Prin atenția la perioadele în care suntem vulnerabili la o amintire traumatică, putem să identificăm momentele in care apar declanșările – și astfel putem diminua – efectele lor. A fi conștient de o reacție aniversară înseamnă a ști că acele momente sunt importante pentru noi. Cu ajutorul precauției putem elimina neașteptatul și putem întreprinde acțiuni (a se vedea în cele de mai jos) pentru a ne minimiza reacția. Timpul va face restul drumului.

2. Ritualurile. Strategii de a face față menite să controlăm reacțiile psihologice și somatice la o aniversare ce ne creează probleme există din vremuri străvechi. Ritualurile de comemorare a unei pierderi, doliul de susținere și afirmarea vieții abundă în religiile organizate. Ceremoniile care se realizează și care amplifică puterea de a face față în timpul reacțiilor aniversare pot fi extrem de benefice: în Iudaism există Yarzheit menit pentru comemorarea unui doliu anual, hindușii practică Shraaddha, iar Ziua morților ajută multe persoane de religie catolică să își disipeze tristețea plină de durere. Vizitarea unui mormânt, împărtășirea evenimentului cu alte ființe umane implicate sau participarea la un serviciu religios poate ajuta la disiparea durerii. Grupurile de susținere spirituală, rugăciunea și meditația individuală sau de grup pot conferi, de asemenea, un grad ridicat de confort.
3. Oamenii. Familia și prietenii noștri sunt deseori cea mai bună medicație. Un element important de îngrijire a propriei persoane îl reprezintă legăturile sociale puternice, conversațiile cu multe ființe, cu atât de multe cu cât de mult aceasta se potrivește nevoilor noastre și petrecerea unui timp prețios cu alte ființe umane. Vizita la prieteni și la familie, angajarea în activități plăcute și căutarea acelor ființe care ne sunt dragi și în care avem încredere reprezintă toate antidoturi teribil de puternice în perioadele de vulnerabilitate. Reacția aniversară este suportată cel mai bine atunci când nu suntem singuri. …

Timpul singur nu vindeca toate suferintele, nici pe cele corporale si nici pe cele  sufletesti. Organismul si-a dezvoltat propriile strategii de autovindecare, care functioneaza la fel in domeniul corporal, cat si in cel sufletesc. E indicat sa studiem leziunile sufletesti si mecanismele lor naturale de vindecare a ranilor cu aceeasi atentie cu care le studiem pe cele corporale. Invatam sa deosebim intre diferite “tesuturi” sufletesti lezate, sa intelegem procese sufletesti cum sunt travaliul de doliu sau diferite mecanisme de aparare si de infrangere ca incercari de autovindecare ale sistemului psihic si putem sustine tintit aceste procese, respectiv putem recunoaste la timp si impiedica dezvoltarile eronate. Traumatologia psihica intampina sarcini care nu sunt mai mici decat traumatologia si patologia somatica.

Psiholog Alice Iliescu

Psiholog Alice Iliescu

 

Bibliografie:

Peter Riedesser, Gottfried Fischer (2003. “Tratat de psihotraumatologie).

Stein DJ, Rauch SL. (2010). “Neuropsychiatric Aspects of Anxiety Disorders” in Essentials of Neuropsychiatry and Behavioral Neurosciences. Eds. SC Yudofsky, RE Hales. Virginia: American Psychiatric Publishing.

Shin LM, Liberzon, I. (2010). The Neurocircuitry of Fear, Stress, and Anxiety Disorders. Neuropsychopharmacology, 35, 169-191.

Phan KL, Wager TD, Taylor SF, Liberzon I. (2004b). Functional Neuroimaging Studies of Human Emotions. CNS Spectrums, 9, 258-266.

* Matthew D. Erlich, M.D., Senior Resident in Psychiatry, Columbia University’s College of Physicians and Surgeons, and Lloyd I. Sederer, M.D., Medical editor, mental health for The Huffington Post.

Leave a comment .
Tags: amigdala, amintire, aniversara, anxietate, creier, deces, divort, doliu, evocare, pierdere, reactie, regrete, sine, somatizare, trauma, trecut, tristete .

Cum sa ne alegem un psihoterapeut bun?

Posted on 8 November 2012 by Psiholog Psihoterapeut- Alice Iliescu Posted in Articole .

 

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

In primul rand, de ce ne ducem la psiholog?

Motivele pot fi singulare sau multiple. Ne ducem atunci cand realizam ca avem o problema pe care n-o mai putem rezolva singuri. Sau, atunci cand dam crezare celor din jur ca avem o problema si ne recomanda sub o forma sau alta sa ne ducem sa „vorbim cu cineva” (in concluzie, ei nu stiu ce sfat sa ne mai dea). Daca ni s-a impus, nu uitati sa specificati acest lucru psihoterapeutului.

Pe cine aleg?

E de preferat sa alegeti un psihoterapeut care nu este fixat pe o singura metoda de terapie. Intrebati ce competente are!

Alegeti terapeutul cu care va simtiti in armonie, pe care sa-l puteti considera prieten, confesor, pentru ca ave?i de parcurs un drum lung impreuna. Moreau considera ca „persoana conteaza mai mult decat metoda”, deoarece daca nu simtiti o legatura empatica cu terapeutul nu va veti „deschide” sufletul, nu veti fi sinceri…

Daca nu veti fi sinceri cu terapeutul, nu pe el il veti minti, ci pe voi!

Pe de alta parte, daca pacientul nu vrea sa se faca bine sau nu este pregatit pentru ameliorare (sau vindecare), nu poate fi ajutat de catre terapeut; deducem ca pacientul trebuie sa fie intai motivat, apoi tratat.

Cu terapeutul se colaboreaza, deci, ganditi-va inainte de a deschide usa cabinetului daca sunteti dispusi la asa ceva. Priviti-l ca pe un PRIETEN. Povestea problemei dumneavoastra poate fi utila pentru amandoi, iar invatamintele si rezolvarea problemei poate fi utila si pentru altii!

Nu solicitati rezolvarea problemei instantaneu…

Si asta pentru simplul motiv ca nici problema dumneavoastra nu a aparut brusc! Psihologul nu este vreun zeu atotputernic!

Cititi, documentati-va, caci nu pe psiholog il veti ajuta, ci pe dumneavoastra!

Prima sedinta este definitorie – studiati ambientul cabinetului, daca puteti avea o relatie deschisa, prietenoasa cu terapeutul, metodele pe care le aplica (e bine sa stie cat mai multe), tarifele practicate.

Nu tarifele sau notorietatea sunt relevante, ci relatia de prietenie pe care o stabiliti sau nu cu terapeutul! Este posibil sa va faceti un prieten pentru toata viata!

ARTICOL preluat de pe “orangepen”, de psih. Ghe. Rotariu
Leave a comment .
Tags: alice, anxietate, bun, cuplu, depresie, despartire, despre, divort, dragostea, fericire, iliescu, Iliescu Alice, implinire, iubire, obsesie, personalitate, probleme, psihica, psiholog, psihoterapeut, relatie, sanatate, separare, terapeut, terapeutica, tristete .
Next Page »

Contact

Psiholog, Psihoterapeut Iliescu Alice

Calea Floreasca nr. 118, Sect.2

Telefon: 0735539328

Email: contact@psihoinsight.ro

Alfred Adler- Individual Psychology

Key Concepts and Insights

https://www.youtube.com/watch?v=0ag56H7mmak

FB Like

Calendar

December 2019
M T W T F S S
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Etica= Abiliatatea de a ne trai viata, fara a atenta la binele celor din jur

Articole recente

  • ESENȚIAL PENTRU A FI FERICIT!
  • Comunicarea- o punte de legatura

Categorii

  • Articole
  • Confidentialitate
  • Biblioteca Online
  • Teste Psihologice

Meniu

  • Home
  • Despre Mine
  • Servicii
    • Evaluare și Diagnostic Clinic
    • Psihoterapie si Consiliere
    • Dezvoltare Personala
  • Articole
  • Feedback
  • Contact

CyberChimps WordPress Themes

© PSIHOINSIGHT